Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat oficial candidatura pentru șefia NATO. El va trebui să îi convingă pe liderii Alianței că este potrivit pentru funcția de secretar general, după ce mandatul lui Jens Stoltenberg va expira.
Deocamdată, premierul olandez, Mark Rutte, este considerat favorit, fiind susținut de SUA, Germania, Franța și Marea Britanie.
Decizia se ia, însă, după consultări diplomatice prin consens, iar unele țări nu sunt de acord cu propunerea Olandei. În acest context, analiștii politici sunt de părere că președintele țării are șanse să preia această funcție.
Klaus Iohannis, președintele României: ”Am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.”
Într-o declarație de presă extraordinară, președintele Klaus Iohannis a enumerat motivele pentru care România și-a câștigat un loc important în alianța nord atlantică.
Klaus Iohannis, președintele României: ”Țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare.”
Candidatura oficială a lui Klaus Iohannis complică puțin calculele pentru alegerea noului șef al NATO.
Recent, patru mari puteri din alianță, adică Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, s-au grăbit să anunțe că îl susțin pe premierul olandez Mark Rutte pentru postul de secretar general. Doar că această variantă nu este însă deloc pe placul țărilor de pe flancul estic adică cele aflate în imediata vecinătate a Rusiei. Chiar Iohannis a declarat cu fiecare ocazie că următorul șef al alianței ar trebui să fie din Est. Iar analiștii cred că el are mari șanse.
Cristian Pîrvulescu: ”Președintele României s-ar bucura, deci, de sprijin din partea țărilor de pe flancul estic, dar va nu avea o misiune ușoară de a-i convinge pe ceilalți membri ai alianței. Asta pentru că noul secretar general trebuie să fie ales cu unanimitate.”
Rolul secretarului general al NATO va fi critic în condițiile în care războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea prelungi ani de zile. Șeful NATO va trebui să găsească un echilibru între evitarea oricăror repercusiuni directe sau a unei escaladări mai ample între alianță și Rusia, încurajând în același timp aliații să mențină sprijinul militar și financiar pentru Ucraina.
Decizia privind viitorul sef NATO va fi anunțată abia când liderii aliantei vor ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Următorul summit NATO va avea loc în iulie la Washington.