Ideea că cei care își pun panouri fotovoltaice nu vor mai plăti energie electrică este complet falsă, a declarat, joi, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO).
„Datele publice, de pe site-ul ANRE, demonstrează încă o dată modul spectaculos în care a variat numărul de de prosumatori în România. Numărul de prosumatori care s-au racordat a ajuns la 110.000, la sfârşitul anului 2023, şi cu siguranţă acest număr va creşte şi mai mult. Acum, că s-au deblocat proiectele prin AFM şi faptul că fondurile acestea s-au epuizat în câteva minute de când s-au deschis call-urile, mie îmi arată următorul lucru: pe de o parte, că tot cei cu posibilităţi financiare şi pe de altă parte cei care au şi capabilitatea tehnică de a accesa şi în câteva minute erau pregătiţi. Sunt zone izolate în care nu vor exista niciodată prosumatori, pentru că nu au această capabilitate. Lăsând la o parte aspectul geografic, sunt zone în care efectiv nu poţi să pui panouri fotovoltaice, pentru că nu ai suficientă radiaţie solară ca să merite acest efort. De acum înainte ar trebui nici să nu se mai accepte proiecte şi vorbesc din punctul meu de vedere, ca inginer. Altfel, sună foarte frumos să folosim energia soarelui şi vântului, care în paranteză fie spus nu e gratis. Povestea asta că vântul şi soarele sunt gratis ar trebui cumva, cel puţin din punct de vedere tehnic, să o mai discutăm”, a spus Vlăsceanu.
Specialista HENRO a subliniat, totodată, că în sectorul energetic din România nu lipseşte neapărat forţa de muncă, ci specialiştii.
„Cum a evoluat numărul de prosumatori pe judeţe nu pot să comentez, odată că bate soarele mai mult în zona de sud şi este evident că Ilfov e pe primul pe primul loc. Să nu uităm şi potenţialul şi capabilităţile financiare ale cetăţenilor din zonele care sunt pe locul fruntaş. Aceste cifre şi orice analiză trebuie să aibă în vedere toate aceste aspecte (…) Ce ne lipseşte în sectorul energetic este nu forţa de muncă, ci specialiştii. În sectorul energetic existau nişte institute de cercetare-proiectare care au desenat sistemul electroenergetic naţional. Efectiv, există arhive cum a fost conceput sistemul electroenergetic, referindu-mă strict la partea de reţele. În acest moment, aceste institute au dispărut, adică aveam un ISPE, aveam un ICEMENERG. În acest moment, partea de reţele trebuie reproiectată, regândită, să ajungem la micro-grid ca să putem să integrăm prosumatorii, pentru că i-am încurajat şi e normal să-i încurajăm să-şi producă energie pentru consumul propriu. Prosumatorii au senzaţia că dacă şi-au pus panouri nu vor mai plăti energia electrică, ceea ce este complet fals, şi vor fi surprinşi când vor începe să apară facturile. În legislaţia asta foarte complicată care se schimbă: să fie decontare lunară, să nu mai fie la doi ani… Decontarea lunară e bună ca idee, dar să vedem cum vor reuşi operatorii şi furnizorii să o aplice”, a menţionat reprezentanta HENRO.
Potrivit sursei citate, 60% dintre prosumatori nu deţin sisteme de măsurare inteligentă.
„Mulţi dintre noi avem acasă contoare inteligente şi avem senzaţia că, dacă avem contor inteligent, nu mai trimitem indexul, că se uită operatorul şi se face citirea. În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa. Degeaba e contorul, dacă nu e sistemul de măsurare inteligentă şi comunicaţia. Adică tu te uiţi la el că arată frumos, clipesc pe acolo toate cifrele şi-ţi arată consumul. Dar informaţia nu ajunge până la operator, pentru că n-are comunicaţia concentratoare. E o tehnologie mai complicată. Problema este că nici prosumatorii, 60% dintre ei, nu au sisteme de măsurare inteligentă. Chiar dacă operatorul de distribuţie le-a pus un contor şi îi zic că e contor inteligent, nu există informaţia corectă transmisă până la operatorul de distribuţie, care la rândul lui îi transmite furnizorului care ne va emite factura şi va face această decontare cantitativă, financiară, în funcţie de ce spune legislaţia. Deci, surprizele vor fi mari când vor începe să apară facturile. În tranziţia energetică suntem pe drumul cel bun, dar de asta îi zice tranziţie, că trebuie pas cu pas, fără să facem excese şi păstrând un mix energetic, astfel încât să nu punem în pericol cu securitatea şi stabilitatea sistemului”, a afirmat Silvia Vlăsceanu.