Prevalenţa stilurilor de viaţă sedentare datorate progreselor tehnologice a generat îngrijorări cu privire la implicatiile asupra sănătăţii ale şederii prelungite, scrie Science Alert.
Un studiu realizat de Universitatea din California, San Diego (UCSD) a monitorizat 5.856 de participante de sex feminin pe o perioadă de zece ani, relevând un risc de deces cu 57% mai mare în rândul celor care stăteau mai mult de 11 ore pe zi, comparativ cu cele care stăteau mai puţin de nouă ore şi jumătate.
ULTIMELE ȘTIRI
Cum sunt afectați copiii de ecranele telefoanelor? Ei pot avea mari dificultăți în dezvoltarea unui vocabular bogat
Luminiţa Odobescu, discuţii la CAE despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
Alegătorii ruşi răspund apelului lui Navalnîi şi protestează împotriva dominaţiei lui Putin
UPDATE Autorităţile de la Chişinău nu confirmă vreun atac asupra regiunii transnistrene / O dronă-kamikaze ar fi lovit o unitate militară de la Tiraspol
Vezi mai multe articole din categoria stiinta-sanatate
Surprinzător, nici exerciţiile regulate nu au compensat în totalitate riscurile asociate cu şederea excesivă, conform studiului. Similar, un studiu din 2019 a evidenţiat persistenţa riscurilor pentru sănătate în ciuda nivelurilor crescute de exerciţii. Cu toate acestea, un studiu australian a sugerat că menţinerea între 9.000 şi 10.500 de paşi pe zi ar putea atenua riscurile de deces prematur, chiar şi pentru persoanele cu obiceiuri de şedere prelungite.
Diferenţele constatate între studii ar putea fi generate de diferenţele în plasarea monitorului de activitate şi metodele de analiză a datelor. În timp ce studiul UCSD a utilizat monitoare purtate pe şold, studiul australian a folosit monitoare purtate pe încheietura mâinii, ceea ce ar putea duce la estimate variate ale timpului petrecut în şedere. În plus, dependenţa studiului australian de datele de bază ale monitorului ar fi putut identifica incorect starea de stat ca fiind şedere, subestimând astfel durata şederii.
Pentru a aborda problema şederii excesive, ghidurile curente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii recomandă limitarea timpului petrecut în şedere şi intercalarea perioadelor de inactivitate cu mişcare.
Strategiile de reducere a şederii includ utilizarea birourilor ajustabile, luarea de pauze în timpul lucrului sau vizionării TV-ului şi utilizarea dispozitivelor inteligente pentru monitorizarea duratei de şedere.
În plus, cercetările sugerează că implicarea în exerciţii cu braţele, chiar şi în cazul persoanelor care nu pot sta în picioare sau merge, poate oferi beneficii pentru sănătate prin minimizarea nivelurilor de zahăr din sânge.
Aceste constatări subliniază importanţa reducerii comportamentului sedentar şi integrarea mişcării în rutina zilnică pentru promovarea sănătăţii şi a bunăstării generale.