Germania își dorește să revină la leadership, la nivelul Uniunii Europene.
Scholz vrea să rămână sub umbrela americană, iar Macron vrea autonomie strategică.
Armata Germaniei este la pământ după zeci de ani de dezarmare.
Relațiile dintre Franța și Germania nu au fost niciodată atât de proaste. Războiul din Ucraina a declanșat o luptă între cancelarul german și președintele francez în domeniul apărării. De asemenea, atmosfera tensionată dezvăluie diferențele profunde care separă cele două țări în ceea ce privește cultura strategică.
Cea mai recentă disensiune a făcut ravagii după declarația lui Emmanuel Macron privind ipoteza trimiterii de trupe la sol în Ucraina. Scholtz s-a grăbit să spună că este exclus atât pentru țările UE cât și pentru țările NATO, luându-și libertatea să vorbească în numele tuturor. Macron a ripostat amintind că „unii au spus niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu raza lungă”, cu trimitere directă la Berlin, considerând că Europa intră într-un moment „în care se cuvine să nu fii laș”.
În fapt, disensiunile se referă la suveranitatea strategică a Europei. Pentru Scholz, acest război a confirmat că Germania, în ceea ce privește apărarea, nu se poate descurca fără Statele Unite. Pentru Macron, dimpotrivă, a făcut și mai urgentă întărirea suveranității strategice a Europei. Germania nu ia nici o decizie fără acordul Statelor Unite și se furnizează cu arme de asemenea de la americani, în timp ce Macron susține necesitatea unei industrii europene de apărare și a unei independențe strategice.
Multa vreme a existat o împărțire a sarcinilor: germanii cu economia, francezii cu apărarea și afacerile internaționale. Berlinul încearcă acum să revină în plan militar, însă armata germană este la pământ după zeci de ani de dezarmare. Iar dependența sa de gazul rusesc a făcut-o vulnerabilă și în plan economic. Cancelarul este extrem de contestat în plan intern și nu își poate permite să piardă cei 20% dintre alegători care sunt funciar pacifiști. Dar există aceasta ambiție de revendicare a leadership-ului în Europa, unde locul este ocupat de Macron.
Ambii se bazează pe istoria tragică a țării lor pentru a-și susține poziția. „Scholz vrea să evite un lanț fatal de evenimente, asemănător celui care a dus la războiul din 14-18”, în timp ce Macron evidențiază amintirea sumbră a acordurilor de la Munchen, din septembrie 1938, cu Germania nazistă.
Citește și