Alergiile reprezintă una dintre provocările secolului în care trăim. Sunt tot mai multe și mai grave, spun specialiștii, iar poluarea și schimbările climatice sunt factori importanți care contribuie la creșterea numărului de bolnavi.

Dr. Carmen Panaitescu, medic primar alergolog: „Mulți adulți asta mă întreabă. Cum de atâția ani nu am avut nimic și acum sunt alergic? Da, este perioada în care sistemul imun a început să recunoască sub forma aceasta de hiperreactivitate alergenul, până produce destui anticorpi încât să determine reacția alergică. Numărul de persoane alergice a crescut, se știe că tot al patrulea european are o formă de alergie și se prevede că tot al doilea va avea această afecțiune. Putem considera alergiile o provocare a secolului 21”.

Au explodat polenurile de arbori și acestea afectează pe cei sensibilizați la polenul de arbori, pentru că în lunile mai și iunie să explodeze alergiile date de polenul de graminee.

În august și septembrie, la cei din câmpie, predomină alergia la ambrozie. Cineva alergic la toate tipurile de polenuri proactic are șase luni de viață în care are simptomele acestea permanente de rinită, rinoconjunctivită, lăcrimare de ochi, înfundarea de nas și imposibilitatea de a respira mai ales pe timpul nopții, epidoade de tuse. Încet, încet, în ani, totul se duce către crize de astm.

Povestea alergicului începe cu dermatita atopică urmată de alergii alimentare cam în aceeași perioadă de la câteva luni până la 3-5 ani.

Apoi, această patologie se extinde la mulți dintre cei care depășesc această vârstă, dar pot să rămână alergici și la vârsta adultă, pentru că vârsta după 5-7 ani să explodeze cei cu rinită alergică și astm. Suntem expuși la mediu, suntem în contact cu aceste aeroalergene, fie că este vorba de cele de afară, adică polenurile și diversele mucegaiuri, fie că sunt alergenurile de casă, unde acarianul din praful de casă este cel mai cunoscut, urmat de părul animalelor de companie și alte mucegaiuri care se găsesc în casă.

Schimbările climatice au făcut ca sezoanele de polen să fie mai lungi, ca nivelul de polen să fie mai mare, deci expunerea celor care stau în oraș să fie mai mare, deci riscul de sensibilizare să crească atât la copii, cât și la adulți.