Fermierii din Dolj au dat pepenele de Dăbuleni pe căpșuni și au toate șansele să prospere.
Solul nisipos se lucrează ușor, se încălzește mai repede, iar soarele care strălucește mai mult că în alte părți, îndulcește fructele. Așadar, căpșunile din Oltenia vor ajunge în piețe, curând.
În localitatea Călărasi, din Dolj, au fost cultivate căpșuni pe aproape 30 de hectare. În 2020 erau doar pe trei hectare. O parte dintre fermieri au renunțat la pepeni. Investiția în căpșunile aduse din Italia și Spania este mare, dar pentru că fructele ies primele pe piață, fermierii câștigă bani frumoși.
Fermier: „Tot ce este la nisip e alt gust, nu se compară, în primul rând timpurietatea și gustul, dulceața e altceva.”
Adrian Stăncioiu, fermier: Am renunțat la pepeni și din cauza că nu aveam piață de desfacere, nu aveam unde să le dăm, veneau alții și ni le luau pe unde preț mic.
Reporter: Căpșunile se vând mai bine?
Adrian Stăncioiu, fermier: Se vând mai bine față de lubeniță, pepene.
Specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni i-au consiliat pe fermieri să întoarcă deșertificarea zonei în favoarea lor.
Aurelia Diaconu, stațiunea de cercetare Dăbuleni: „Sunt soluri ușoare, permeabile și mai au încă o calitate deosebită. Aceea de a se încălzi foarte devreme primăvara și permit dezvoltarea și implicit timpurietatea. Dulceața fructelor este dată de strălucirea soarelui. Noi suntem într-o zonă de zi lungă și de aceea intervine culoarea intensă și gustul deosebit al fructelor”.
Patria căpsunilor din Oltenia se întinde deocamdată între localitățile Mârșani, Amărăștii de Jos, Dăbuleni și Călărași. Dar pentru că fermierii din zonă vor să se asocieze s-ar putea alătura și alții.
Primele căpșuni din Oltenia vor ajunge în piețe peste două săptămâni.