După vestea victoriei în procesul privind Roșia Montană toată lumea se întreabă care au fost concret elementele care au „construit” acest succes la Curtea de Arbitraj de la Washigton.
Echipa de experți a demonstrat că firma canadiană nu a urmat toate procedurile legale pentru acest proiect și că nu a avut dreptate atunci când a dat în judecată statul român.
Am scăpat astfel de plată unor despăgubiri uriașe dar, există și un avertisment pot urma contestații.
Victoria de la Washington a fost obținut de două firme mari de avocatură, una din România și una din Elveția.
Abia peste 20 de zile, se va putea ști strategia de apărare a României, însă surse din Guvern ne-au putut spune duminică câteva dintre argumentele succesului.
La procesul întins pe 9 ani, experții au demonstrat în primul rând că România, prin acțiunile autorităților, nu a încercat niciodată să capete control asupra investiției de la Roșia Montană. În plus, nu a încălcat tratatul bilateral de investiții între România și Canada, și nici între România și Regatul Unit al Marii Britanii, așa cum au acuzat reprezentanții firme canadiene Gabriel Resources.
Un element amplu discutat în cadrul acestui proces a fost acordul de mediu pe care autoritățile din România nu l-au emis niciodată pentru firmă canadiană.
Conform legii, compania trebuia să obțină acest document pentru a putea începe exploatarea, iar pentru asta trebuia să prezinte studii privind tehnologia folosită și să demonstreze că impactul asupra mediului este minim.
Din cauza uriașului scandal din 2013, atunci când au fost și proteste, procedura a fost suspendată. Acum, avocații au demonstrat că investitorul nu a obținut niciodată acordurile și autorizațiile necesare, că nu a acționat în instanță Ministerul Mediului pentru asta și neemiterea acestui acord nu a încălcat în niciun fel tratatul bilateral de investiții.
Un alt moment discutat în justiție a fost respingerea de către Parlament a legii Roșia Montană, în 2013. Experții au arătat că nu a fost cauzată de intervenția Guvernului și nu asta a dus la blocarea exploatărilor, iar autorizarea proiectului ar fi trebuit să urmeze calea legală.
Cristian Pârvulescu: ”Ceea ce au vrut să sugereze avocații Gabriel Resources a fost că este o problemă politică. Este o un caz care a fost bine pregătit, care a fost bine prezentat la Washington, în final au fost chemați experții în domeniul științelor politice pentru a dezvălui ceea ce se întâmplă în România”.
Iar un element care a cântărit mult a fost înscrierea sitului Roșia Montană în patrimoniul Unesco. Acest lucru nu a fost incompatibil cu proiectul minier, au arătat experții din partea României, iar investitorii nu au putut demonstra legătura între acțiunile statului și despăgubirile solicitate.
Nu se știe, așadar, dacă nu s-ar putea începe și acum exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană, cu respectarea tuturor normelor de mediu.
Acum, oficialii au anunțat deja că se așteaptă la o contestație din partea reclamantului.
Și totuși, deși momentan vorbim despre o victorie, tensiunile politice sunt uriașe.
Cristian Pârvulescu: ”Deja prima decizie a fost luată, intrăm într-o altă etapă. Știm că acest caz, care are aproape 30 de ani, a început în 1998, a însemnat enorm de multă corupție acumulată, enorm de mulți politicieni care au fost implicați. Niciodată nu a fost deslușită toată această caracatiță. În orice caz, Gabriel Resources n-a produs un gram de aur în toți acești 30 de ani, dar a produs milioane de dolari prin exerciții speculative”.
Potrivit reprezentanților Guvernului României, întreaga strategie de apărare va fi publicată după cele 20 de zile în care părțile pot solicita secretizarea anumitor părți din dosar.
Apoi, în termen de 4 luni, firma Gabriel Resources poate depune contestație.