Vladimir Putin este așteptat să câștige detașat un nou mandat de președinte al Rusiei, dar cercul său de la Kremlin pare că nu a pregătit niciun plan pentru o eră post-Putin.
Între 15 și 17 martie au loc alegerile prezidențiale în Rusia, cursă în care Vladimir Putin este așteptat să câștige detașat.
Ar fi al cincilea său mandat de președinte al Rusiei și cel de-al treilea deceniu complet în calitate de lider suprem al țării.
Unele voci din Rusia spun că această carieră politică a lui Putin a ajuns la stadiul de președinte pe viață. Însă realegerea sa în funcție scoate la iveală un fapt incomod pentru viitoarea stabilitate politică a Rusiei: președintele și cercul său nu au făcut nicio pregătire vizibilă pentru o eră post-Putin.
Dar pare să nu fie o chestiune urgentă pentru Putin și liderii de la Kremlin, notează CNN. Deja și-a câștigat reputația de cel mai longeviv lider al Rusiei de la dictatorul sovietic Iosif Stalin încoace. Astfel, în 2020, au fost aprobate modificări constituționale care i-ar permite lui Putin să rămână la putere până în 2036. Și chiar înainte ca Putin să își anunțe candidatura, Kremlinul a arătat clar că nu vede la orizont alternative la sistemul său de conducere de un singur om.
„Dacă presupunem că președintele candidează, atunci este evident că nu poate exista o competiție reală pentru funcția de președinte în această etapă actuală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Putin „se bucură de sprijinul absolut al populației”.
În vârstă de 71 de ani, Putin nu pare să se grăbească să își pregătească un succesor, unii observatori de la Kremlin remarcă faptul că realegerea lui Putin scoate în evidență o problemă: că sistemul construit în ultimele două decenii sub conducerea sa este fragil, gerontocratic și vulnerabil la un șoc major, în primul rând boala sau moartea persoanei aflate la vârf, mai notează jurnaliștii americani.
„Diferite provocări… ar putea fi mai aproape decât credem. Putin ar putea teoretic să conducă încă 12 ani. [Dar] nu cred că acest lucru se va întâmpla, mai ales dacă Ucraina obține noi victorii care vor avea repercusiuni la Moscova”, a declarat Andreas Umland, analist la Centrul pentru Studii Est-Europene din Stockholm.
Federația Rusă are un sistem constituțional care prevede o succesiune ordonată: În cazul în care Putin moare sau este incapacitat în timpul mandatului, puterile sale vor fi preluate temporar de președintele guvernului, funcție deținută în prezent de prim-ministrul Mihail Mișuștin.
„Dar, în practică, analiștii spun că Putin prezidează ceva asemănător unui sistem judiciar, în care președintele este arbitrul suprem al disputelor dintre facțiunile concurente ale elitei. Și acolo unde sistemul sovietic avea un Birou politic bazat pe consens care stabilea un mecanism relativ stabil (deși netransparent) pentru transferul de putere, unii observatori au comparat cercul intim al lui Putin, care include prieteni bogați, reprezentanți ai aparatului de securitate al statului și tehnocrați loiali, cu un fel de Birou politic 2.0 care ar putea gestiona o potențială succesiune”, scrie CNN.
Cu toate acestea, Rusia are un al precedent de predare a puterii unui succersor de încredere. Așa cum a fost în 2008, când Vladimir Putin i-a predat puterea lui Dmitri Medvedev, un politician ales chiar de el.
Dar, în timp ce Medvedev a moștenit chemodanchik-ul (valiza nucleară cu codurile de lansare) și locul pe echivalentul rusesc al Air Force One, Putin a rămas adevărata putere din spatele tronului și a câștigat un al treilea mandat în 2012. Medvedev a semnat o lege care modifică mandatele prezidențiale la șase ani, iar apoi Putin a resetat socotelile privind limitarea mandatelor prin referendumul constituțional din 2020.