Ucrainenii din teritoriile ocupate de armata rusă sunt forțați să voteze la alegerile prezidențiale rusești sub supravegherea unor soldați mascați, bine înarmați, care însoțesc funcționarii electorali mergând din casă în casă, notează Washington Post.
Organizarea alegerilor în Ucraina ocupată reprezintă o încălcare a dreptului internațional, iar Rusia a fost condamnată vineri, într-o declarație la Națiunile Unite, de către Ucraina și alte 55 de națiuni pentru „disprețul său manifest față de principiile suveranității și integrității teritoriale”.
Evheniia Hliebova, șefa administrației militare a satului Novomykolaivka din regiunea Kherson, care a părăsit teritoriul ocupat, a descris aceste alegeri ca fiind „alegeri sub amenințarea armelor. Adică, violență”.
Oficialii electorali se plimbau prin Novomykolaivka, a spus Hliebova, „într-o brigadă însoțită de un soldat înarmat. Acesta purta o armă, așa că era o amenințare, nu verbală, dar de fapt era o amenințare de violență”. Cei care au refuzat să voteze au fost amenințați cu repercusiuni, a spus ea.
La rândul său, Anton Gherașcenko, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, a publicat pe rețeaua X o înregistrare video în care se vede cum un soldat înarmat verifică o cabină de vot.
”Un soldat înarmat și mascat verifică o cabină de vot atunci când un alegător se află înăuntru. „Uite ce se întâmplă, și așa a fost toată ziua” – se aude o voce în spatele camerei, probabil a unui observator. Am văzut deja imitații și falsificări ale alegerilor în Rusia, dar este pentru prima dată când văd un soldat cu pușcă care se uită peste spatele alegătorului.” – afirmă Gherașcenko.
Intimidarea ucrainenilor aflați sub control militar rusesc, pentru a vota la alegerile prezidențiale din 2024 din Rusia, reflectă procesul din toamna anului 2022, când locuitorii au fost forțați în mod similar, sub amenințarea armelor, să voteze la referendumuri ilegale privind anexarea Rusiei.
Atunci, în unele cazuri, Rusia a pretins chiar să anexeze teritorii din regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Kherson și Zaporizhzhia pe care armata sa nu le ocupase încă. În alte cazuri, Ucraina i-a alungat ulterior pe ocupanți, dar Moscova nu a renunțat la pretențiile sale, care au urmat invaziei ilegale a Rusiei și anexării Crimeei în 2014.
Vladimir Putin, care conduce Rusia ca lider politic suprem din 31 decembrie 1999 – găsind în mod repetat modalități de a sfida limitele mandatului pentru a rămâne la putere – este sigur că va câștiga alegerile, ceea ce îi va oferi un nou mandat de șase ani.
Alegerile, chiar și pentru alegătorii legitimi din Rusia, nu oferă o alegere cu adevărat democratică, Kremlinul blocând candidații adevărați ai opoziției de la vot, controlând acoperirea mediatică și, potrivit criticilor, falsificând rezultatele.
Modificările constituționale puse la cale de Putin în 2020 îi permit să guverneze potențial până în 2036, dar se înțelege în general că el va rămâne la conducere atât timp cât dorește.
Votul forțat face parte dintr-un proces mai amplu de rusificare în regiunile ocupate, care include schimbări forțate ale programelor școlare, torturarea, întemnițarea și expulzarea personalităților pro-Kyiv, instalarea unor administrații marionetă ale Kremlinului și solicitarea ca ucrainenii să semneze pentru pașapoarte rusești pentru a putea funcționa în viața de zi cu zi.
La Mariupol, orașul ocupat de la Marea Azov, sâmbătă, votul a avut loc la doi ani de la bombardarea de către Rusia, la 16 martie 2022, a teatrului de teatru din oraș, care a ucis sute de persoane adăpostite acolo, în pofida unui panou uriaș pe sol care indica faptul că înăuntru se aflau civili, inclusiv copii.
Cu toate acestea, presa de stat rusă a arătat locuitori fericiți la o secție de votare din Mariupol, care a prezentat o expoziție de desene ale copiilor cu sloganuri precum „Sunt un viitor alegător” – parte a utilizării continue de către Rusia a copiilor pentru propaganda și îndoctrinarea statului, care a fost o caracteristică centrală a războiului din zonele ocupate și din Rusia.