Găgăuzia a cerut Moscovei livrări directe de gaze „la tarife speciale” şi deschiderea de conturi în sistemul bancar rusesc MIR pentru a permite plata unor ajutoare financiare de la „donatori” din Rusia, scrie EFE.
„Problema gazului ieftin este foarte importantă pentru locuitorii autonomiei, aşa că m-am adresat Rusiei cu o solicitare ca noi să putem primi gaz direct de la (compania rusă) Gazprom la tarife preferenţiale”, a declarat Evghenia Guţul într-o conferinţă de presă, conform agenţiei de presă oficiale ruse TASS.
În acest moment, a spus ea, se discută despre valoarea preţului preferenţial pentru Găgăuzia, precum şi alte detalii juridice şi practice.
„Există o înţelegere şi un sprijin deplin în acest sens”, a afirmat başcanul regiunii găgăuze, citată de asemenea de Ziarul Naţional din Chişinău.
Totodată, Guţul ar mai fi convenit la Moscova posibilitatea deschiderii de conturi de la distanţă în sistemul rusesc de plăţi MIR pentru anumite „proiecte sociale”, cum ar fi achitarea de către „donatori” ruşi a unor suplimente la pensii sau la salariile bugetarilor din Găgăuzia pentru a ocoli ceea ce ea a numit blocajele de la Chişinău.
Lidera prorusă de la Cahul – capitala Găgăuziei – a declarat că, anterior, o companie moldoveană importatoare de gaze a încercat să înceapă livrările din Turcia la preţuri mai mici, un demers care ar fi fost blocat de guvernul pro-european al preşedintei moldovene Maia Sandu.
În acest context, Evghenia Guţul a evocat promisiunile sale electorale de a îmbunătăţi situaţia economică a locuitorilor autonomiei, graţie sprijinului sponsorilor care susţin regiunea, între care politicianul de opoziţie Ilan Şor.
„Au fost deja create grupuri de lucru pentru a studia probleme concrete” în vederea aprofundării cooperării cu regiunile ruseşti, a spus ea, subliniind că Rusia este gata să-şi deschidă pieţele pentru produsele găgăuze.
Evghenia Guţul a profitat de conferinţa de presă pentru a relata despre recenta sa vizită în Rusia (1-8 martie), în timpul căreia s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu reprezentanţi ai mai multor regiuni ruseşti, printre care regiunile ucrainene anexate Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud).
Apropiată a fugarului Ilan Şor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru implicare în jaful bancar, Evghenia Guţul este primul politician din R. Moldova care s-a întâlnit cu Vladimir Putin după declanşarea războiului împotriva Ucrainei, notează Ziarul Naţional.
Încă pe când se afla în Rusia, Guţul a postat pe Telegram că a discutat cu Putin „probleme regionale şi geopolitice complexe, al căror epicentru este Găgăuzia”, şi l-a informat pe liderul rus „despre fărădelegile autorităţilor din R. Moldova, care se răzbună pe noi pentru poziţia noastră civică şi loialitatea faţă de interesele naţionale”.
Evghenia Guţul, fostă membră a partidului Şor, scos în afara legii în Republica Moldova, a obţinut 52,34% din voturi în turul doi al alegerilor de anul trecut pentru funcţia de başcan.
Găgăuzii, de origine turcă şi de credinţă ortodoxă, vorbesc în principal limba rusă şi se opun unei posibile integrări cu România vecină, pe care o consideră un motiv suficient pentru a-şi declara independenţa, aşa cum a făcut în trecut „republica separatistă moldovenească” Transnistria.
Într-o primă reacţie a Chişinăului, premierul Dorin Recean a catalogat promisiunile făcute de başcanul Găgăuziei drept nişte „promisiuni false”, potrivit Unimedia.info.
„Pe parcursul ultimilor doi ani, noi am văzut cum această grupare criminală face mai multe promisiuni false”, a declarat prim-ministrul, în cadrul unei conferinţe de presă, referindu-se la formaţiunea oligarhului fugar Ilan Şor.
Dorin Recean a mai subliniat că aşteptarea sa şi a cetăţenilor este ca „membrii acestei grupări criminale să fie aduşi în faţa justiţiei, respectiv să li se întâmple ceea ce scrie în Codul Penal”, potrivit Tv8.md.
„Rusia mizează pe crearea falsă de dezbinare socială prin continuarea acţiunilor de compromitere a eforturilor Chişinăului de apropiere de UTA Găgăuzia. De asemenea, se va utiliza în continuare potenţialul din regiunea transnistreană în acţiuni hibride anti-Chişinău în contextul proceselor politice din Moldova, pe fundalul invocării unei aşa-numite presiuni economice impuse de Chişinău pe regiune”, a avertizat săptămâna trecută şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS), Alexandru Musteaţă.