O modificare legislativă aprobată de Camera Deputaților aduce o noutate importantă pentru cuplurile aflate în divorț și copiii lor.
Parlamentarii au aprobat introducerea noțiunii de înstrăinare părintească, privită ca o formă de violență psihologică asupra minorilor. Schimbarea ar trebui să limiteze cazurile în care unul dintre părinți îl denigrează pe celălalt în fața copilului, în încercarea de a-l îndepărta de acesta.
Un bărbat divorțat în urmă cu câteva luni susține că fetița lui de patru ani, care stă cu mama, și-a schimbat comportamentul față de el. Spune că fosta soție și părinții acesteia l-ar fi denigrat în fața copilei.
Părinte divorțat: „Îmi povestea și mie ce auzea ea și mă întreba de fiecare dată când ne vedeam de ce am plecat, că am amantă. E mai retrasă, nu prea vrea să mă vadă. Nu îmi mai spune nici tată, ci direct pe nume, pentru că spune că așa au învățat-o bunicii.”
Înstrăinarea părinteasca se referă la situațiile în care un părinte sau un membru al familiei extinse în mod intenționat, urmărit sau asumat, generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate, nejustificate sau disproporționate, față de oricare dintre părinți.
Pe viitor, instanța ar urma să aprecieze dacă unul dintre părinți este vinovat de astfel de acte. Cel înstrăinat, dezavantajat în relația cu minorul, va avea mai multe șanse să îi fie încredințat copilul la divorț sau să i se stabilească un program de vizitare mai generos.
Laurențiu Dan Leoreanu, deputat inițiator: „Părintele care suferă de înstrăinarea părintească poate să își exercite acest drept. Dar în urma unei decizii, care să constate și care să sancționeze aceasta formă de violență psihologică pe care unul dintre părinți intenționat o folosește împotriva celuilalt.”
Legislația ar trebui să îi protejeze și pe copiii prinși în războaiele dintre părinți.
Alina Georgiana Postu, psiholog clinician: „Foarte mulți copii vor considera că sunt vinovați de conflictele care sunt în jurul lor. Ideal ar fi să nu fie implicați în niciun fel copiii în conflictele acestea.”
Un adult care se face vinovat de înstrăinare părintească și care nu va respecta deciziile instanței, va plăti între 10 și 15 % din venitul net, lunar, până la conformare. Adoptată de Parlament, noua lege va merge la promulgare, la președinte.