Paștele catolic în 2024 cade pe 31 martie. Înainte de asta, Săptămâna Sfântă este cea mai importantă perioadă din catolicism.
Aceasta cuprinde ultimele opt zile din viața lui Isus – de la Duminica Floriilor până la Paștele. Vinerea Mare este o zi de suferință și sacrificiu. Sâmbăta Mare este o zi de întuneric, în timp ce Duminica Paștelui este o viață nouă.
În Europa catolicii reprezintă 40% din populație, în timp ce la nivel global, catolicii însumează peste jumătate din numărul total al creștinilor, adică 1.250.310.000, conform raportului anual publicat de Center for the Study of Global Chrisianity.
Dintre țările Uniunii Europene, România are cea mai numeroasă populație creștin ortodoxă. 16.397.300 mii de persoane din totalul populației rezidente și-au declarat structura confesională la recensământ, iar 85,3% din cei care și-au declarat religia sunt ortodocși.
Numărul credincioșilor ortodocși din România este de 13,9 milioane, conform INS.
În același timp, 4,5% din populație s-au declarat de religie romano-catolică.
În 2021, aproape 2,7 milioane de români (adică aproape 15% din totalul populației) nu și-au declarat apartenența religioasă la recensământ. Acest lucru a dus la scăderi semnificative în cifre a numărului credincioșilor de diferite religii.
Biserica Romano-catolică are cu 100.000 de credincioși mai puțin, de exemplu. Scăderea este de 0,1, de la 4,6% la 4,5%.
Conform unui studiu realizat în 2019 de Pew Research în 34 de state europene, românii au fost identificați drept cei mai religioși dintre europeni. Din totalul de respondenți, 54% s-au autodeclarat foarte religioși, iar 64% au afirmat că au o credință absolută în Dumnezeu.
Paștele Catolic pică pe 31 martie 2024. Data diferă de la catolici la ortodocși, iar asta pentru că Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian, în timp ce Biserica Catolică păstrează calendarul gregorian.
În acest an, de exemplu, Paștele catolic este sărbătorit în duminica 31 martie, în timp ce Paștele ortodox se sărbătorește pe 5 mai.
Atât de Paștele catolic, cât și de cel ortodox, se obișnuiește să se țină post. Asta înseamnă că nu se consumă carne, lactate, ouă sau produse de origine animală Această tradiție este menită pentru purificare și vine pentru a spăla păcatele făcute pe parcursul anului, în onoarea celui mai mare sacrificiu al lui Isus Hristos.
Preparatele tradiționale de Paște includ ouăle încondeiate și mielul, care simbolizează, de asemenea, sacrificiul suprem.
Similar sărbătorii ortodoxe, creștinii catolici iau lumină. Unii creștini catolici din Transilvania au obiceiul de a decora copacii din fața porților fetelor necăsătorite.
De asemenea, unul dintre cele mai cunoscute tradiții de Paștele catolic este stropirea (inițial făcută cu apă, dar în zilele noastre oamenii folosesc parfum).
Ritualul de stropire are loc în prima și a doua zi de Paște și toată lumea trebuie să fie stropită fie cu apă, fie cu parfum, ca simbol al purificării și fertilității.
Duminica dimineața, înainte de micul dejun, membrii familiei își spală fețele cu apă dintr-un pahar sau un bol în care au pus un ou roșu și o monedă, pentru a atrage sănătatea, bogăția și frumusețea pe tot parcursul anului.
Catolicii au fost, de asemenea, cei care au introdus recent figurinele din ciocolată ca simboluri de Paște. Iepurașii și ouăle de ciocolată oferite copiilor de Paște sunt o tradiție recentă, însă bine înrădăcinată.
La catolici, cel mai important moment din noaptea de Înviere este binecuvântarea focului și aprinderea lumânării pascale, la fel ca și împărtășirea credincioșilor.
Alte tradiții includ vânătoarea de ouă: mici ouă de ciocolată sunt ascunse prin casă sau grădini, iar cei mici pornesc la vânătoare cu un coș, iar cel care adună cele mai multe ouă câștigă.
Paștele urmează un calendar lunar, nu solar, și este sărbătorit în duminica care urmează primei luni pline după 21 martie, echinocțiul de primăvară. Prin urmare, Paștele nu poate cădea mai devreme de 22 martie sau mai târziu de 25 aprilie.
Toate celelalte sărbători mobile din calendarul Bisericii depind în ultimă instanță de data Paștelui.
Biserica Ortodoxă sărbătorește Paștele la o dată diferită față de catolici și deoarece continuă să folosească calendarul lui Iulius Cezar fără corecțiile introduse de Papa Grigore al XIII-lea în 1582.
Calendarul lui Iulius Cezar calcula anul ca fiind de 365 de zile și 6 ore și, astfel, era aproximativ cu 11 minute și 9 secunde mai lung decât cursul efectiv al soarelui.
Cu toate că mică, această diferență face ca acest calendar să fie în afară cu o zi, mai mult sau mai puțin, la fiecare 128 de ani. Astfel, Consiliul de la Niceea a considerat deja necesar să regreseze data echinocțiului de primăvară la 21 martie în loc de data inițială de 25 martie.
Până în timpul Papei Grigore al XIII-lea, diferența crescuse atât de mult încât echinocțiul de primăvară avea loc pe 11 martie.
În 1581, cu bula „Inter Gravissimas” Papa Grigore a promulgat o reformă larg răspândită care, printre altele, a restabilit echinocțiul de primăvară la 21 martie, eliminând 10 zile din octombrie 1582. Întâmplarea a făcut ca Sfânta Tereza de Avila să moară în acea noapte exactă de 4-15 octombrie.
Eroarea calendarului lui Iulius Cezar a fost corectată prin decizia ca schimbarea de secol — întotdeauna un an bisect în calendarul iulian — să fie așa doar atunci când anul poate fi împărțit la 400, adică 1600, 2000 2400 2800, etc., în timp ce nu ar fi an bisect în celelalte.
Cele mai multe țări catolice, și chiar unele protestante, au acceptat reforma aproape imediat. Unele țări, cum ar fi Anglia, au amânat acceptarea reformei papale până în 1752 în timp ce Rusia nu a adoptat-o decât după preluarea comunistă din 1918.
Sărbătoarea Paștelui este cel mai important eveniment din calendarul liturgic al Bisericii și toate principalele sărbători ale anului depind de această sărbătoare.
Celebrările care preced Duminica de Paște sunt intense și credincioșii retrăiesc momentele semnificative ale Patimii lui Hristos.
În noaptea dintre Sâmbăta Mare și dimineața de Paște, se celebrează Liturghia de Veghe, în care sunt citite pasaje din Biblie care amintesc de Istoria Mântuirii, de la creația omului până la împlinirea Promisiunii prin Înviere.