Piaţa interbancară a avut şi în luna martie un excedent de lichiditate mare, de aproape 45 mld. lei medie zilnică, în timp ce ROBOR la 3 luni a scăzut lent, până la 6,05%. Anterior, în februarie surplusul de lichiditate a fost de circa 47 mld. lei medie zilnică, după ce în ianuarie 2024 urcase la un record, de aproape 61 mld. lei medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012.
Astfel, pe ansamblul primului trimestru (T1) din 2024 excedentul mediu de lichiditate din piaţa interbancară a fost de circa 50 mld. lei (10 mld. euro), medie zilnică.
ULTIMELE ȘTIRI
Ce este „phubbing-ul”? Fenomenul are implicații profunde nu doar pentru relațiile personale, ci și pentru productivitatea profesională
Donald Tusk afirmă că Polonia nu va accepta mecanismul de relocare a migranţilor
Zelenski îl critică pe Olaf Scholz pentru că nu trimite rachete Taurus Ucrainei. Care ar fi adevăratul motiv din spate
Sondaj INSCOP: Cine ar câştiga primul tur al alegerilor prezidenţiale din România? Scenariile celui de-al doilea tur
Vezi mai multe articole din categoria economic
Această situaţie arată că băncile au bani, dar preferă să îi parcheze la BNR la dobândă de 6%, în loc să dea mai multe credite.
Practic, surplusul de lichiditate este plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată de dobândă de 6%.
La un nivel mediu al depozitelor de 10 mld. euro (echivalent), medie zilnică, depozite plasate de băncile comerciale la BNR în T1, la o dobândă de 6% pe an (cât este dobânda remunerată băncilor de banca centrală la facilitatea de depozit), băncile obţin câştiguri de circa 2 mil. euro/zi doar din banii parcaţi astfel la banca centrală. Ipotetic, dacă băncile ar plasa mare parte sau toţi banii din conturile curente ale românilor la BNR pe o zi câştigurile ar fi de miliarde de euro.