Boala Parkinson este cea mai frecventă tulburare de mişcare neurodegenerativă, afectând peste 7 milioane de persoane la nivel internaţional. În România, aproximativ 72.000 de pacienţi sunt diagnosticaţi cu această afecţiune.
„Boala Parkinson implică pierderea neuronilor dopaminergici, responsabili cu producţia de dopamină. Această pierdere afectează, în principal, funcţia creierului de a controla mişcările. Primele semnale apar însă cu ani buni înaintea simptomelor motorii. În momentul în care acestea din urmă încep să se manifeste, vorbim deja de o pierdere de aproximativ 60-70% din neuronii dopaminergici”, afirmă dr. Liviu Cozma, medic neurolog în cadrul Clinicii Neuroaxis.
ULTIMELE ȘTIRI
FOTO. Bryan Johnson îți arată cum a „întinerit” în ultimii 6 ani. Ce spun medicii despre procesul antiaging al miliardarului
Magnat imobiliar condamnat la moarte după cel mai mare proces de fraudă din Vietnam
Netanyahu nu a ştiut de atacul în care au fost ucişi fiii liderului Hamas – surse
Nicuşor Dan: De sâmbătă, se comasează liniile 97 şi 133
Vezi mai multe articole din categoria sanatate
Simptomele bolii Parkinson apar în mod subtil şi se dezvoltă treptat. Tremorul este principalul simptom pe care pacienţii şi aparţinătorii îl asociază bolii Parkinson, dar lentoarea şi pierderea dexterităţii sunt elementele centrale ale bolii. Există însă şi alte manifestări care apar chiar şi cu ani buni înainte de simptomele motorii şi de diagnosticarea propriu-zisă a afecţiunii. Astfel, pierderea mirosului (hiposmia) afectează între 70-90% dintre pacienţii cu Parkinson şi este unul dintre simptomele timpurii ale afecţiunii, acesta manifestându-se cu mulţi ani înaintea tulburărilor de mişcare. Însă, pierderea mirosului nu înseamnă, în mod explicit, că un pacient se confruntă cu boala Parkinson, acest simptom fiind comun pentru cei cu patologii nazale cronice sau o potenţială consecinţă a fumatului, a expunerii la produse chimice sau a înaintării în vârstă. Problemele de somn precum insomnia, dar mai ales simptomele asociate unei tulburări comportamentale de somn REM reprezintă, de asemenea, potenţiale simptome timpurii ale bolii Parkinson. Acestea presupun mişcări complexe în timpul somnului, persistente de-a lungul timpului.
„Nu în ultimul rând constipaţia sau schimbările de dispoziţie (anxietate, depresie) sunt alte simptome timpurii care pot marca începutul bolii Parkinson. Aceste simptome sunt însă întâlnite în multe alte afecţiuni, ceea ce face ca diagnosticarea bolii Parkinson în stadii incipiente să fie dificil de realizat. Cercetarea în boala Parkinson migrează către identificarea bolii în aceste stadii pre-motorii, ceea ce numim boală Parkinson prodromală. Totuşi, până vor fi identificate metode corecte şi disponibile în practica medicală curentă, recomand să păstrăm o atenţie sporită când simptomele non-motorii se asociază cu micşorarea scrisului de mână, scăderea timbrului vocii, postura cocoşată, instabilitatea posturală şi mai ales lipsa de dexteritate sau tremor”, adaugă medicul.
Opţiunile de tratament farmacologic în Boala Parkinson pot fi grupate în medicamente dopaminergice şi non-dopaminergice. Terapia trebuie însoţită de activitatea fizică.
„Este extrem de important de menţionat că terapia medicamentoasă trebuie însoţită de activitate fizică regulată. Exerciţiile fizice de intensitate ridicată, realizate de trei ori pe săptămână, pot să îmbunătăţească semnificativ capacităţile motorii ale pacienţilor diagnosticaţi cu boala Parkinson. Astfel, nu doar că pacienţii nu trebuie să evite solicitarea motorie, ci din contră, au nevoie să respecte un plan de activitate regulată şi de intensitate crescută, pentru a-şi îmbunătăţi echilibrul, mersul şi coordonarea. Sigur, pentru a putea susţine acest efort, este nevoie ca schema terapeutică să fie cât de optimizată posibil. Totodată, menţinerea activităţilor cognitive şi sociale au un rol semnificativ, mult mai important decât suplimentele alimentare promovate ca având efecte împotriva demenţei, dar pentru care nu există dovezi consistente privind ameliorarea cogniţiei. Pentru persoanele cu tulburare cognitivă importantă asociată bolii Parkinson, există însă câteva tratamente care modulează unele structuri cerebrale astfel încât să crească modest capacitatea de gândire, precum inhibitorii de colinesterază sau antagoniştii receptorului NMDA, existând dovezi consistente pentru utilizarea acestora în demenţa asociată bolii Parkinson. Activitatea fizică, cognitivă şi socială rămân însă cele mai importante aspecte pentru o îmbătrânire mai sănătoasă, atât pentru persoanele cu boală Parkinson, cât şi pentru toţi ceilalţi”, adaugă dr. Liviu Cozma.
11 aprilie a fost desemnată Ziua Mondială de luptă împotriva Bolii Parkinson.