Vladimir Putin a avertizat luni Occidentul că un conflict direct între Rusia şi NATO condusă de SUA ar însemna că planeta se află la un pas de cel de-al treilea război mondial, dar a declarat că mai nimeni nu îşi doreşte un astfel de scenariu.
Războiul din Ucraina a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Putin a avertizat deseori asupra riscurilor unui război nuclear, dar spune că nu a simţit niciodată nevoia de a folosi arme nucleare în Ucraina, relatează News.ro, citat de Reuters.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luna trecută că nu poate exclude trimiterea de trupe terestre în Ucraina în viitor, multe ţări occidentale distanţându-se de acest lucru, în timp ce altele, în special din Europa de Est, şi-au exprimat sprijinul.
Întrebat de Reuters despre remarcile lui Macron şi despre riscurile şi posibilitatea unui conflict între Rusia şi NATO, Putin a răspuns ironic: „totul este posibil în lumea modernă”.
„Este clar pentru toată lumea că acest lucru va fi la un pas de un al treilea război mondial. Cred că mai nimeni nu este interesat să fie aşa”, a declarat Putin după ce a obţinut la alegeri cea mai mare victorie din istoria Rusiei post-sovietice.
Putin a adăugat, totuşi, că personalul militar al NATO este deja prezent în Ucraina, spunând că Rusia a sesizat că pe câmpul de luptă se vorbeşte atât engleza, cât şi franceza.
„Nu este nimic bun în asta, în primul rând pentru ei, pentru că mor acolo şi în număr mare”, a spus el.
Înaintea alegerilor din 15-17 martie din Rusia, Ucraina a intensificat atacurile împotriva Rusiei, bombardând regiunile de frontieră şi chiar a folosit mijloace indirecte pentru a încerca să străpungă graniţele Rusiei.
Întrebat dacă apreciază că este necesar să cucerească regiunea ucraineană Harkov, Putin a spus că, dacă atacurile vor continua, Rusia va crea o zonă tampon din mai mult teritoriu ucrainean pentru a apăra teritoriul rusesc.
„Nu exclud ca, ţinând cont de evenimentele tragice care au loc astăzi, să fim forţaţi la un moment dat, când vom considera oportun, să creăm o anumită „zonă sanitară” în teritoriile aflate astăzi sub regimul de la Kiev”, a declarat Putin.
El a refuzat să dea mai multe detalii, dar a spus că o astfel de zonă ar trebui să fie suficient de mare pentru a împiedica armamentul de fabricaţie străină să ajungă pe teritoriul rusesc.
Putin a declarat că îşi doreşte ca Macron să nu mai caute să agraveze războiul din Ucraina, ci să joace un rol în găsirea păcii: „Se pare că Franţa ar putea juca un rol. Încă nu este totul pierdut”.
„Am spus-o de nenumărate ori şi o voi spune din nou. Suntem pentru discuţii de pace, dar nu doar pentru că inamicul rămâne fără gloanţe”, a spus Putin.
„Dacă ei vor cu adevărat, în mod serios, să construiască relaţii paşnice, de bună vecinătate între cele două state pe termen lung, şi nu pur şi simplu să ia o pauză pentru reînarmare timp de 1,5-2 ani.”
Putin a respins criticile SUA şi ale Occidentului privind alegerile, despre care Casa Albă a spus că nu au fost libere şi corecte, afirmând că alegerile din SUA nu au fost democratice şi criticând utilizarea puterii de stat împotriva lui Donald Trump.
„Întreaga lume râde de ceea ce se întâmplă acolo”, a spus Putin despre Statele Unite. „Este pur şi simplu o catastrofă – nu este democraţie – ce naiba este asta?”
Ucrainenii din teritoriile ocupate de armata rusă au fost forțați să voteze la alegerile prezidențiale rusești sub supravegherea unor soldați mascați, bine înarmați, care însoțesc funcționarii electorali mergând din casă în casă, notează Washington Post.
Alegerile, chiar și pentru alegătorii legitimi din Rusia, nu oferă o alegere cu adevărat democratică, Kremlinul blocând candidații adevărați ai opoziției de la vot, controlând acoperirea mediatică și, potrivit criticilor, falsificând rezultatele.
Modificările constituționale puse la cale de Putin în 2020 îi permit să guverneze potențial până în 2036, dar se înțelege în general că el va rămâne la conducere atât timp cât dorește.
Votul forțat face parte dintr-un proces mai amplu de rusificare în regiunile ocupate, care include schimbări forțate ale programelor școlare, torturarea, întemnițarea și expulzarea personalităților pro-Kyiv, instalarea unor administrații marionetă ale Kremlinului și solicitarea ca ucrainenii să semneze pentru pașapoarte rusești pentru a putea funcționa în viața de zi cu zi.