Comisia Europeană, Parlamentul European şi alte instituţii ale UE au ezitat să trimită notificări ale unor potenţiale cazuri de fraudă către EPPO, parchetul european condus de Laura Codruţa Kovesi.
De asemenea, aceste instituţii contestă estimările ridicate ale lui Kovesi în ceea ce priveşte fraudele şi acuză că a folosit standarde diferite, scrie site-ul de investigaţii Follow the Money. Într-un interviu, procurorul-şef european, care cere un buget mai mare pentru instituţia sa, le dă replica şi arată că este timpul ca aceştia să devină realişti.
Laura Codruţa Kovesi cere un buget mai mare pentru a lupta împotriva grupurilor de crimă organizată care prosperă prin furtul banilor UE.
Noua instituţie a UE a început să investigheze şi să intenteze urmăriri penale pentru abateri cu fonduri UE în iunie 2021. Sunt analizate sute de cazuri legate de banii UE cheltuiţi în statele membre fie sub formă de subvenţii agricole, fie sub formă de granturi din fondul de redresare post-Covid, dar şi infracţiuni cu fonduri UE, inclusiv fraude vamale şi cu TVA.
Parchetul European a deschis 1.371 de noi anchete numai în 2023, cu un prejudiciu estimat la nu mai puţin de 12,3 miliarde de euro, potrivit raportului său anual publicat recent. EPPO are sediul la Luxemburg, dar are birouri şi în celelalte 21 de ţări participante.
În timp ce EPPO îşi intensifică activităţile, numărul de cazuri care ajung în etapele următoare – 139 de inculpări în 2023 şi 48 de condamnări – este încă scăzut. Dar cifrele transmit un mesaj clar: este abia un început, scrie Follow the Money, potrivit News.ro.
„Procurorul-şef european Laura Kövesi a demonstrat că nu se teme să lupte împotriva fraudei şi a corupţiei până la cele mai înalte niveluri la Bruxelles şi în capitalele UE. De când s-a înfiinţat Parchetul European, în urmă cu doar câţiva ani, ea a provocat o adevărată agitaţie. (…) Kövesi, în vârstă de 50 de ani, nu este neobişnuită să se confrunte cu rezistenţa. Între 2013 şi 2018, ea a fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, unde a condus o campanie de reprimare a elitei corupte a ţării. (…). La vârsta de 33 de ani, a fost prima femeie din România care a ocupat funcţia de procuror general. Mai mult de un deceniu mai târziu, în 2019, ţările UE au numit-o în funcţia de prim procuror-şef european”, explică articolul publicat de platforma independentă de investigaţii în preambulul interviului cu Kovesi.
Întrebată dacă a fost surprinsă de numărul uluitor de cazuri de fraudă şi corupţie, Kovesi a spus că nu şi a explicat că încă de la început instituţia a fost bugetată deficitar şi nerealist, dând în acest sens exemplul fraudelor de care ştia că au fost semnalate numai în România.
„Când am fost numită, estimarea era că EPPO ar trebui să înceapă cu 30 de persoane şi un buget de aproximativ 8 milioane de euro. Eu am spus că acest lucru nu este posibil. Ce vrem să facem? Vrem să avem o instituţie „frumoasă” a UE doar pentru a spune că o avem, sau vrem să fim serioşi şi să construim o instituţie foarte puternică, independentă şi eficientă? Estimarea bugetului s-a bazat pe statistici care nu au fost cu adevărat realiste. S-a spus că vom avea în jur de 200-300 de cazuri pe an pentru toate statele membre ale UE. Dar la parchetul specializat din România am avut în jur de 1.500 de cazuri de fraudă legată de UE pe an. Aşadar, pentru mine, era clar că estimarea era greşită. Am spus că vom avea în jur de 2.000 de investigaţii anual”, a punctat Kovesi.
Ea spune că în 2023, EPPO a procesat peste 4.100 de rapoarte de infracţiuni, ceea ce reprezintă o creştere de 26 % faţă de 2022. „Nu doar numărul cazurilor a fost subestimat, ci şi nivelul şi creşterea fraudei financiare. Dacă ne uităm la toate investigaţiile în curs de desfăşurare, prejudiciile estimate se ridică la 19,27 miliarde de euro (în total)”, a declarat Kovesi.
Aceste cifre sunt într-adevăr mult mai mari decât cele notificate de Comisie în trecut. Kovesi a trimis o scrisoare secretarului general al Comisiei Europene pe această temă. Dar în răspunsul lor din 4 ianuarie, pe care Follow the Money l-a primit, ei contestă cifrele procurorului-şef şi spun că a folosit standarde diferite pentru diferitele ţări.
Întrebată cum explică aceste diferenţe, Kovesi a spus că înainte de crearea EPPO, erau disponibile doar statisticile Comisiei. „Acum, avem 42 de birouri în 22 de state membre şi principala noastră competenţă este de a face aceste investigaţii şi de a estima daunele. Avem directive interne clare pentru a ne asigura că toţi procurorii noştri respectă aceleaşi reguli. Aşadar, ceea ce aş spune este: nu omorâţi mesagerul. După trei ani de operaţiuni, am văzut că întreaga arhitectură care a fost pusă în aplicare pentru a preveni frauda şi pentru a recupera banii poate fi îmbunătăţită. EPPO nu poate face acest lucru. Recuperarea banilor este responsabilitatea Comisiei şi a autorităţilor naţionale. Întregul motiv pentru care am trimis scrisoarea noastră către Comisie a fost acela de a sublinia faptul că există posibilitatea de a recupera mai mulţi bani. În acest sens, ar trebui să fie mulţumiţi că am trimis acea scrisoare”, este replica pe care o dă Kovesi răspunsului dat scrisorii sale de Bruxelles.
„Am văzut în cazurile noastre că mafia şi grupurile infracţionale şi-au reorganizat recent activitatea. Traficul de droguri este prea riscant din cauza pedepselor lungi cu închisoarea. Aşa că s-au apucat de fraude financiare, cum ar fi frauda cu TVA şi frauda legată de fondurile UE. Membrii acestor grupuri infracţionale cred că acestea sunt sectoare „fără riscuri”. Este doar o chestiune de a găsi un contabil bun, un avocat bun şi cineva care ştie să vorbească şi poţi face bani mulţi. Cu cât aceşti infractori pot face mai mulţi bani din spălare, cu atât devin mai puternici şi mai agresivi”, arată Kovesi.
Ea spune că, potrivit estimărilor Europol, Europa pierde aproximativ 60 de miliarde de euro numai din cauza fraudei cu TVA, dar acest lucru s-a întâmplat an de an, timp de zeci de ani. „Prin urmare, strategia noastră ar trebui să fie aceea de a le paraliza capacitatea financiară. Şi cu cât EPPO este mai puternic, cu atât mai bine pentru banii noştri şi pentru propria noastră securitate”, argumentează Kovesi.
Ea atrage atenţia că există întotdeauna o legătură puternică între acest tip de infracţionalitate şi corupţie. „Există corupţie peste tot, nu există o ţară curată. Dacă nu se raportează cazuri, fie nu se detectează bine cazurile, fie nu sunt sesizate. Nu există altă explicaţie”, punctează Kovesi.
În raportul său anual, Kovesi arată că în cazul fraudelor cu fonduri din PNRR, rata de raportare din partea instituţiilor UE „a fost minimă”. În total, EPPO a primit doar şapte rapoarte de infracţiuni de la Comisia Europeană şi zero de la Parlamentul European.
„În comparaţie cu rapoartele pe care le primim de la autorităţile naţionale, dar şi în comparaţie cu informaţiile pe care le primim de la persoane private, numărul nu este foarte mare. Am demarat unele investigaţii din oficiu pe baza unor articole de ziar. Acesta a fost cazul, de exemplu, atunci când o organizaţie criminală din România a folosit fondurile UE destinate dezvoltării Deltei Dunării pentru alte proiecte. Dar, în general, ne este foarte greu să ştim dacă un caz nu a fost raportat de instituţii pentru că nu a fost detectat sau dacă a fost detectat şi nu a fost raportat”, a comentat Codruţa Kovesi.
Follow the Money a cercetat şi Parlamentul European. Se pare că multe cazuri de potenţiale fraude nu sunt niciodată transmise procurorilor, cum ar fi cei de la EPPO. Întrebată ce spune acest lucru despre integritatea acestei instituţii, Kovesti a răspuns: „Îmi este greu să comentez acest lucru, deoarece, într-un fel, suntem noi. Dacă comparaţi statisticile din acest an cu cele din primul an, se observă că există o mai mare conştientizare în instituţiile, organismele şi agenţiile UE cu privire la existenţa EPPO şi la ceea ce poate face acesta. Aşadar, să sperăm că şi raportarea cazurilor va creşte. Nu aş spune că este rea-voinţă în acest moment. Ceea ce am văzut anterior cu unele state membre este că, după ce am vorbit cu ele, au început să raporteze mai multe. Aşa că asta facem şi cu instituţiile UE. Dar, aşa cum am spus, dacă identifică o fraudă, au obligaţia de a raporta acest lucru către EPPO”, a subliniat procurorul-şef al EPPO.
Ea a recunoscut că în multe cazuri, procurorii se bazează mai ales pe jurnalişti, pe cetăţeni şi pe denunţători pentru a raporta cazurile. „Ei ne pot ajuta. Noi evaluăm foarte bine toate informaţiile pe care le primim. Şi urmărim, de asemenea, toate articolele, în special ale acelor jurnalişti care fac investigaţii”, a spus Kovesi.
Una dintre aceste investigaţii pe care EPPO a început-o în urma plângerilor cetăţenilor a fost cea referitoare la acordul încheiat între Comisia Europeană şi compania farmaceutică Pfizer privind vaccinurile Covid.
„Am primit sute de plângeri în acest sens. Acesta este motivul pentru care am deschis o investigaţie. Ancheta este încă în curs de desfăşurare. Este un caz complex. În acest moment nu putem spune mai multe, deoarece încă lucrăm la acest caz. Singurul motiv pentru care am anunţat faptul că am deschis această investigaţie este faptul că au continuat să fie depuse atât de multe plângeri, ceea ce ne folosea resursele”, a mărturisit Kovesi.
Întrebată dacă poate face o comparaţie între presiunea politică pe care o resimte în actuala funcţie cu experienţa pe care a avut-o în cadrul DNA în România, Kovesi a răspuns că nu există mari diferenţe între statele membre ale UE atunci când este vorba despre tendinţa de a influenţa activitatea sistemului judiciar.
„Acum avem o situaţie în Croaţia, unde investigăm funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii. În cei trei ani de activitate, biroul nostru din Croaţia a investigat mai mulţi foşti miniştri, dar şi funcţionari publici. Prim-ministrul croat (Andrej Plenković) a declarat că acest caz nu este de competenţa noastră, că autorităţile naţionale ar trebui să deschidă un caz. Aşa că am reacţionat, spunând că sper ca prim-ministrul să nu încurajeze autorităţile naţionale să concureze cu EPPO”, a exemplificat Kovesi.
„Personal, nu simt presiune, pentru că sunt obişnuită cu asta. Dar ori de câte ori independenţa EPPO este în joc, voi reacţiona: aceasta este o linie roşie pentru mine. Dacă cineva are îndoieli cu privire la competenţa noastră, ar trebui să se adreseze Curţii Europene de Justiţie”, a punctat procurorul-şef european.
Kovesi a mărturisit că de când a fost numită în funcţie, a pierdut mulţi prieteni din cauza investigaţiilor pe care le-a desfăşurat.
„Suntem aici pentru a proteja banii cetăţenilor europeni. Suntem plătiţi pentru a face investigaţii şi pentru a ne face treaba. Şi asta este ceea ce facem. Uneori primim sprijin, alteori nu. Singurul lucru care contează pentru noi este să câştigăm inimile şi încrederea cetăţenilor. Putem face acest lucru doar dacă suntem cinstiţi şi dacă avem performanţe bune şi dacă putem dovedi că legea este egală pentru toată lumea”, este mesajul pe care Laura Codruţa Kovesi l-a transmis în finalul interviului acordat Follow the Money.