Klaus Iohannis și-a anunțat astăzi candidatura la NATO.
Iohannis: „Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general NATO. E o candidatură a României”.
El afirmă că este momentul ca România să-şi asume „o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat oficial, marţi, că va intra în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO, spunând că Europa de Est are o contribuţie valoroasă în cadrul alianţei nord-atlantice.
„Umbrela NATO ne-a oferit cele mai importante garanții din istorie. Trăim cele mai grele vremuri din punct de vedere al securității. Noi ne simțim protejați datorită umbrelei NATO. Un conflict militar în Europa e o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se arată o amenințare de lungă durată pentru continentul nostru. România a dovedit că e un pilon de stabilitate și securitate în regiune. Ca prioritate majoră am inițiat cu toate partidele un pact național pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare, iar acum am ajuns la 2,5% din PIB. Avem o vecinătate complicată cu Rusia și ne-am pregătit temeinic. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi putut atrage investitori fără garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de apartenența la NATO.”
„Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general NATO. E o candidatură a României. Cred că NATO are nevoie de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile NATO. Cu o reprezentare echilibrată și influentă din această regiune, NATO va putea lua cele mai bune decizii. Cred că e momentul ca România să își asume o și mai mare responsabilitate, e o aspirație legitimă a unui stat care a avut transformări radicale”, a declarat Klaus Iohannis, în timp ce își anunța candidatura pentru NATO.
Secretarul general al NATO trebuie să fie un civil european (în vreme ce comandantul suprem al forţelor NATO din Europa trebuie să fie un general american, cartierul general militar fiind situat la Mons, în Belgia).
Conform regulilor NATO, secretarul general trebuie să fie decis prin consens unanim, ceea ce înseamnă că Iohannis sau Rutte, adversarul său, trebuie să obţină sprijinul tuturor celor 31 de ţări membre. SUA, dar şi Franţa şi Marea Britanie îl susţin pe premierul olandez Mark Rutte pentru a fi următorul şef al NATO.
Aproximativ 10 ţări au rămas nehotărâte, inclusiv unele naţiuni est-europene care împărtăşesc preocupări strategice cu România, dar le va fi greu să îl conteste în mod deschis pe candidatul preferat al preşedintelui american Joe Biden. Oficialii NATO se tem că intrarea târzie a lui Iohannis ar putea fi văzută ca o divizare a unităţii alianţei, care se confruntă deja cu ameninţări din cauza posibilei reveniri a lui Donald Trump la preşedinţia SUA.
Citește și