Mărimea creierului uman ar putea crește treptat în timp, iar acest lucru ar putea reduce riscul de demență în rândul generațiilor mai tinere, potrivit unor noi studii.

Cercetarea s-a bazat pe studierea creierelor a peste 3.000 de americani, cu vârste cuprinse între 55 și 65 de ani, și în urma acesteia, s-a descoperit că cei născuți în anii 1970 au un volum cerebral total cu 6,6% mai mare decât cei născuți în anii 1930.

Membrii Generației X au avut, de asemenea, un volum de substanță albă cu aproape 8% mai mare și o suprafață cu aproape 15% mai mare a substanței cenușii decât membrii Generației Silențioase (între 1930 și 1945).

O parte specifică a creierului, numită hipocamp, care joacă un rol major în memorie și învățare, s-a extins cu 5,7% în volum în generațiile succesive studiate.

Acest lucru a fost valabil chiar și după luarea în considerare a altor factori contributivi, cum ar fi înălțimea, vârsta și sexul.

„Deceniul în care cineva se naște pare să influențeze dimensiunea creierului și, potențial, sănătatea creierului pe termen lung”, explică neurologul Charles DeCarli de la Universitatea California Davis, care a condus cercetarea „Genetica joacă un rol major în determinarea dimensiunii creierului, dar descoperirile noastre indică faptul că influențele externe – cum ar fi factorii de sănătate, sociali, culturali și educaționali – pot juca, de asemenea, un rol”.

Astăzi, demența afectează zeci de milioane de oameni la nivel global, iar pe măsură ce populația mondială îmbătrânește, diagnosticările pentru această boală sunt pe cale să se tripleze în următorii trei decenii.

Dar iată ceva optimist de luat în considerare: în ultimele trei decenii, incidența demenței în SUA și Europa a scăzut cu aproximativ 13% în fiecare deceniu.

Riscul absolut de demență pare să scadă pentru generațiile mai tinere, posibil datorită unui stil de viață și educație mai sănătoase.

Demența este marcată de subțierea materiei cenușii a creierului, numită cortex, care joacă un rol în memorie, învățare și raționament, printre multe alte procese cognitive.

Deoarece creierul bolnav se micșorează treptat în timp, are sens ca având mai mult volum inițial să ajute la protecția împotriva pierderilor legate de vârstă.

Într-adevăr, studiile au arătat că performanța cognitivă este mai bună la pacienții cu Alzheimer care au capete mai mari, ceea ce susține această așa-numită ‘ipoteză a rezervei cerebrale’.

Pentru a vedea dacă dimensiunea creierului ar putea explica incidența mai mică a demenței la generațiile mai tinere, DeCarli și colegii săi au folosit date colectate de Studiul Framingham Heart, care a urmărit sănătatea americanilor născuți între 1930 și 1980.

Când participanții aveau între 55 și 65 de ani, ceea ce s-a întâmplat între 1999 și 2019, li s-au făcut imagini prin rezonanță magnetică a creierelor. Aceste date au devenit disponibile abia în octombrie 2023.

Bazându-se pe rezultate, DeCarli și colegii săi arată că generațiile mai tinere au volume cerebrale mai mari, atât în general, cât și regional.

Echipa nu a comparat doar cei născuți în anii 1930 cu cei născuți în anii 1970. Ei au repetat analiza lor și printre cei 1.145 de adulți de vârstă similară care s-au născut în anii 1940 și 1950.

Încă o dată, descoperirile lor au arătat o creștere constantă și consistentă a volumului cerebral deceniu cu deceniu – un efect care cercetătorii spun că este mic pentru individ, dar „probabil să fie semnificativ la nivelul populației”.

„Structurile cerebrale mai mari, cum ar fi cele observate în studiul nostru, ar putea reflecta o dezvoltare îmbunătățită a creierului și o sănătate cerebrală îmbunătățită”, conchide DeCarli.

Neurologii, totuși, nu sunt întotdeauna de acord cu privire la faptul dacă volumul creierului este un substitut adecvat pentru rezerva cerebrală. Unele studii nu au reușit să arate nicio asociere între performanța memoriei și volumul creierului în timp.

Dimensiunea, în definitiv, nu este totul când vine vorba de funcția creierului. Nu te face neapărat mai inteligent. Dar ar putea oferi un bun amortizor pentru deteriorarea care vine odată cu vârsta.