România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană, cu doi arbitri/judecători votând în favoarea țării și unul împotrivă.
În dosarul Roşia Montana, compania canadiană Gabriel Resources a cerut despăgubiri de 6,7 mld. dolari.
Motivarea are 414 pagini, niciun guvern al României nu a fost găsit vinovat în acest dosar.
România a câştigat procesul cu Gabriel Resources în dosarul Roşia Montană şi are de încasat 6 mil. euro. Iniţial, investitorul a cerut despăgubiri de 6,7 mld. euro pentru prejudiciul care ar fi fost generat în urma faptului că guvernele României nu au pornit procesul de exploatare a resursei de aur de la Roşia Montană, scrie ZF.
„Am câştigat procesul Roşia Montană (…) Mulţumesc echipei de avocaţi care a reprezentat România cu profesionalism, cinste şi onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naţionale”, a transmis, vineri seară, Marcel Ciolacu.
1997 – Gabriel Resources bate palma cu statul român pentru explotarea aurului de la Roşia Montană şi înfiinţează Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
2002-2008 RMGC cumpără proprietăţi în zonan proiectului în baza unui proiect de strămutare;
2002 – Primele proteste împotriva exploatarea de la Roşia Montană;
2011- Emil Boc, premier atunci, afirmă public că este nevoie de regândirea proiectului
2013 – Au loc proteste ample împotriva exploatărilor cu cianuri;
2013 – Guvernul Ponta, proaspăt în funcţie, nu acordă avizele de mediu pentru începerea exploatării la Roşia Montană
2016 – Ministerul Culturii sub guvernul Cioloş, condus de Vlad Alexandrescu, a iniţiat procesul de integrare a Roşiei Montane în patromoniul UNESCO;
2015 – Începe arbitrajul internaţional Gabriel Resources vs. statul român
30 iulie 2015 – Secretarul General înregistrează o cerere pentru instituirea procedurilor de arbitraj.
19 noiembrie 2015 – În urma numirii de către pârât, Zachary Douglas (australian) îşi acceptă numirea ca arbitru.
3 decembrie 2015 – În urma numirii de către reclamanţi, Horacio A. Grigera Náon (argentinian) îşi acceptă numirea ca arbitru.
21 iunie 2016 – În urma numirii de către Secretarul General, Teresa Cheng (chinez) îşi acceptă numirea ca arbitru preşedinte.
21 iunie 2016 – Tribunalul este constituit în conformitate cu articolul 37(2)(a) al Convenţiei ICSID. Membrii săi sunt: Teresa Cheng (chinez), Preşedinte, numit de Secretarul General în conformitate cu acordul părţilor, Horacio Grigera Naón (argentinian), numit de Gabriel Resources; şi Zachary Douglas (australian), numit de România.
12 august 2016 – Tribunalul organizează o primă sesiune prin conferinţă telefonică.
7 februarie 2018 – În urma demisiei arbitrului Teresa Cheng, Secretarul General notifică părţile cu privire la vacanţa din Tribunal şi procedura este suspendată în conformitate cu Regula de Arbitraj a ICSID 10(2).
5 aprilie 2018 – În urma demisiei lui Teresa Cheng, Pierre Tercier (elveţian) îşi acceptă numirea ca arbitru preşedinte, numit de Secretarul General în conformitate cu acordul părţilor în conformitate cu Regula de Arbitraj a ICSID 11(1).
14 septembrie 2023 – Tribunalul declară procedura închisă în conformitate cu Regula de Arbitraj a ICSID 38(1).
Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană, a solicitat despăgubiri de 6,7 mld. euro pentru eşecul proiectului. În aceeaşi vreme, compania ar fi investit 900 mil. euro, conform informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.
Reclamantul a fost Gabriel Resources, care este reprezentat de casa de avocatură Ţucă Zbârcea şi Asociaţii din Bucureşti şi de White & Case de la Washington, conform documentelor ICSID.
Guvernul României este reprezentat de LALIVE din Geneva şi de Leaua Damcali Deaconu Păunescu din Bucureşti.
Arbitrajul este prezidat de elveţianul Pierre Tercier, după ce chinezoaica Teresa Cheng a demisionat. Arbitrul ales de Gabriel Resources este argentinianul Horacio Grigera Naon, iar arbitrul desemnat de România este australiano-elveţianul Zachary Douglas.
Citește și