Un nou raport arată că 100 de orașe care au cea mai gravă poluare atmosferică din lume, cu excepția unuia, se află în Asia. Criza de mediu are un rol esențial în calitatea proastă a aerului, care pune în pericol sănătatea a miliarde de oameni..
Marea majoritate a acestor orașe – 83 – se află în India și toate au depășit de peste 10 ori recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului, potrivit raportului realizat de IQAir, care urmărește calitatea aerului la nivel mondial, citat de CNN.
Studiul a analizat în mod special particulele fine, sau PM2,5, care este cel mai mic poluant, dar și cel mai periculos.
Doar 9% din cele peste 7.800 de orașe analizate la nivel global au înregistrat o calitate a aerului care respectă standardul OMS, care spune că nivelurile medii anuale de PM2,5 nu ar trebui să depășească 5 micrograme pe metru cub.
„Vedem că, în fiecare parte a vieții noastre, poluarea aerului are un impact”, a declarat Frank Hammes, CEO al IQAir Global. „Și, în mod obișnuit, în unele dintre cele mai poluate țări, este posibil să taie între trei și șase ani din viața oamenilor. Și apoi, înainte de asta, va duce la mulți ani de suferință care pot fi preveniți în întregime dacă există o calitate mai bună a aerului.”
Atunci când sunt inhalate, particulele PM2,5 se deplasează adânc în țesutul pulmonar, unde pot intra în sânge. Acestea provin din surse precum arderea combustibililor fosili, furtunile de praf și incendiile de pădure, și a fost asociat cu astmul, bolile cardiace și pulmonare, cancerul și alte boli respiratorii, precum și cu deficiențe cognitive la copii.
Begusarai, un oraș cu o jumătate de milion de locuitori din nordul Indiei, statul Bihar, a fost anul trecut cel mai poluat oraș din lume, cu o concentrație medie anuală de PM2,5 de 118,9 – de 23 de ori mai mare decât recomandările OMS.
Este urmat în clasamentul IQAir de orașele indiene Guwahati, Assam, Delhi și Mullanpur, Punjab.
Potrivit raportului, în India, 1,3 miliarde de oameni, adică 96% din populație, trăiesc cu o calitate a aerului de șapte ori mai mare decât cea recomandată de OMS.
Asia Centrală și de Sud sunt regiunile cu cele mai slabe rezultate la nivel global, găzduind toate cele patru țări cele mai poluate în 2023: Bangladesh, Pakistan, India și Tadjikistan.
Asia de Sud este deosebit de îngrijorătoare, 29 dintre cele mai poluate 30 de orașe se află în India, Pakistan sau Bangladesh. Raportul a clasat marile centre de populație Lahore pe locul 5, New Delhi pe locul 6 și Dhaka pe locul 24.
Hammes a declarat că nu este probabilă nicio îmbunătățire semnificativă a nivelului de poluare din regiune fără „schimbări majore în ceea ce privește infrastructura energetică și practicile agricole”.
„Ceea ce este, de asemenea, îngrijorător în multe părți ale lumii este faptul că lucrurile care cauzează poluarea aerului în aer liber sunt uneori și cele care cauzează poluarea aerului în interior”, a adăugat el. „Astfel, gătitul cu combustibil murdar va crea expuneri în interior care ar putea fi de multe ori mai mari decât cele pe care le vedeți în exterior.”
IQAir a constatat că 92,5% din cele 7.812 locații din 134 de țări, regiuni și teritorii în care a analizat calitatea medie a aerului anul trecut au depășit orientările OMS privind PM2,5.
Doar 10 țări și teritorii au avut o calitate a aerului „sănătoasă”: Finlanda, Estonia, Puerto Rico, Australia, Noua Zeelandă, Bermuda, Grenada, Islanda, Mauritius și Polinezia Franceză.
Milioane de oameni mor în fiecare an din cauza problemelor de sănătate legate de poluarea aerului. Conform unui studiu publicat în noiembrie în BMJ, poluarea aerului cauzată de combustibilii fosili ucide anual 5,1 milioane de persoane din întreaga lume.
Între timp, OMS afirmă că 6,7 milioane de oameni mor anual din cauza efectelor combinate ale poluării aerului din mediul ambiant și din gospodării.
Criza climatică provocată de om, determinată de arderea combustibililor fosili, joacă un rol „esențial” în influențarea nivelurilor de poluare a aerului, se arată în raportul IQAir.
Criza climatică modifică tiparele meteorologice, ducând la schimbări în ceea ce privește vântul și precipitațiile, ceea ce afectează dispersia poluanților. Schimbările climatice nu vor face decât să înrăutățească poluarea, pe măsură ce căldura extremă va deveni mai severă și mai frecventă, potrivit raportului.
Criza climatică duce, de asemenea, la incendii de vegetație mai grave în multe regiuni și la sezoane de polen mai lungi și mai intense, ambele agravând problemele de sănătate legate de poluarea aerului.
„Avem o suprapunere atât de puternică între ceea ce cauzează criza noastră climatică și ceea ce cauzează poluarea aerului”, a spus Hammes. „Tot ceea ce putem face pentru a reduce poluarea aerului va avea un impact extraordinar pe termen lung și pentru îmbunătățirea emisiilor de gaze climatice și viceversa”.
America de Nord a fost grav afectată de incendiile de vegetație care au făcut ravagii în Canada din mai până în octombrie anul trecut. În luna mai, media lunară a poluării aerului în Alberta a fost de nouă ori mai mare decât în aceeași lună din 2022, potrivit raportului.
Și pentru prima dată, Canada a depășit Statele Unite în clasamentul regional al poluării.
Incendiile de vegetație au afectat și orașe americane precum Minneapolis și Detroit, unde mediile anuale de poluare au crescut cu 30% până la 50% față de anul precedent. Cel mai poluat mare oraș american în 2023 a fost Columbus, Ohio, pentru al doilea an consecutiv.
Dar orașe mari precum Portland, Seattle și Los Angeles au înregistrat scăderi semnificative ale nivelului mediu anual de poluare, se arată în raport.
În Asia, însă, nivelurile de poluare și-au revenit în mare parte din regiune.
China a inversat o tendință de cinci ani de scădere a nivelurilor de poluare, a constatat raportul. Orașele chinezești dominau clasamentele globale privind cea mai proastă calitate a aerului din lume, dar o serie de politici de curățare a aerului din ultimul deceniu a schimbat lucrurile în bine.
Un studiu realizat anul trecut a constatat că, în urma acestei campanii, durata medie de viață a cetățenilor chinezi este acum cu 2,2 ani mai mare. Dar smogul dens a revenit la Beijing anul trecut, unde cetățenii au înregistrat o creștere de 14% a concentrației medii anuale de PM2,5, potrivit raportului IQAir.
Cel mai poluat oraș din China, Hotan, a fost plasat pe locul 14 în clasamentul IQAir.
În Asia de Sud-Est, doar Filipine a înregistrat o scădere a nivelului anual de poluare față de anul precedent, potrivit raportului.
Indonezia a fost cea mai poluată țară din regiune, cu o creștere de 20% față de anul 2022. Indonezia, Vietnam și Thailanda au avut orașe care au depășit de peste 10 ori liniile directoare ale OMS privind PM2,5, potrivit raportului.
Luna trecută, autoritățile thailandeze au ordonat angajaților guvernamentali să lucreze de acasă din cauza nivelului nesănătos de poluare din capitala Bangkok și din zonele învecinate, potrivit Reuters. Vineri, Chiang Mai, un punct fierbinte al turismului, a fost cel mai poluat oraș din lume, deoarece smogul toxic adus de arderile agricole sezoniere a acoperit orașul din nordul țării.
Raportul a evidențiat, de asemenea, o inegalitate îngrijorătoare: lipsa stațiilor de monitorizare în țările din Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu, ceea ce duce la o lipsă de date privind calitatea aerului în aceste regiuni.
Deși în Africa s-a înregistrat o îmbunătățire a numărului de țări incluse în raportul din acest an, comparativ cu anii precedenți, continentul rămâne în mare parte cel mai slab reprezentat. Potrivit IQAir, doar 24 din 54 de țări africane au avut suficiente date disponibile de la stațiile lor de monitorizare.
Șapte țări africane s-au numărat printre noile locații incluse în clasamentul din 2023, printre care Burkina Faso, a cincea cea mai poluată țară din lume, și Rwanda, pe locul 15.
Mai multe țări care s-au clasat anul trecut pe primele locuri în topul celor mai poluate țări nu au fost incluse pentru 2023, din cauza lipsei de date disponibile.
Printre acestea se numără Ciad, care a fost cea mai poluată țară în 2022.
„Există atât de multă poluare a aerului ascunsă încă pe planetă”, a declarat Hammes.
Un punct pozitiv este creșterea presiunii și a angajamentului civic din partea comunităților, ONG-urilor, companiilor și oamenilor de știință pentru a monitoriza calitatea aerului.
„În cele din urmă, acest lucru este minunat, deoarece arată cu adevărat guvernelor că oamenilor le pasă”, a spus Hammes.
Studiul complet poate fi consultat aici.
În România, orașele cu cea mai mare poluare sunt: București și localitățile din jurul său (Voluntari, Chiajna, Chitila, Buftea, Popești-Leordeni, Glina, Jilava, Otopeni, Rudeni), dar și Cluj-Napoca, Suceava, Sântana de Mureș (jud. Mureș), Ojdula (jud. Covasna) sau Popricani (jud. Iași).