Cazurile aflate în faţa completului de 17 judecători de la Strasbourg se alătură unei tendinţe tot mai pronunţate a comunităţilor de a intenta procese privind mediul împotriva guvernelor, cu argumente care se bazează pe legislaţia privind drepturile omului.
O victorie în oricare dintre cele trei cazuri ar putea forţa schimbări ale politicilor naţionale pentru a menţine ţările în conformitate cu obiectivul convenit la nivel mondial de limitare a încălzirii globale, relatează Reuters.
ULTIMELE ȘTIRI
Huawei dă în judecată statul român, pentru că nu-l lasă să utilizeze infrastructura 5G. Huawei: „Decizie nu are la bază nicio evaluare obiectivă”
CEDO va decide dacă lipsa acţiunii guvernelor privind încălzirea globală încalcă drepturile omului
Klaus Iohannis participă joi la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări. Pledoarie pentru îmbunătăţirea conectivităţii strategice regionale
Resturi de pesticide, descoperite în peste jumătate din probele de alimente şi băuturi britanice
Vezi mai multe articole din categoria externe
Într-unul dintre cazuri, şase tineri portughezi acuză 32 de ţări europene cu mari emisii de gaze cu efect de seră că nu reuşesc să evite încălzirea globală, despre care spun că le ameninţă dreptul la viaţă. Ei nu cer compensaţii financiare, ci ca guvernele să reducă drastic emisiile.
Într-un alt caz, peste 2.000 de femei elveţiene în vârstă susţin că eforturile „extrem de inadecvate” ale guvernului lor de a lupta împotriva încălzirii planetei le expun riscului de a muri în timpul valurilor de căldură. Ele solicită o hotărâre care ar putea forţa Berna să reducă emisiile de combustibili fosili mult mai repede decât s-a planificat.
În ultimul caz, Damien Carême, fost primar al comunei franceze Grande-Synthe, contestă refuzul Parisului de a lua măsuri mai stricte pentru a reduce schimbările climatice.
Unele dintre guverne susţin că aceste cauze sunt inadmisibile. Elveţia a declarat că nu este treaba CEDO să fie „curtea supremă” în materie de mediu sau să aplice tratatele privind clima.
Un verdict în favoarea reclamanţilor ar putea crea un precedent pentru cei 46 de semnatari ai Convenţiei europene a drepturilor omului.