Uniunea Europeană pune frână la folosirea inteligenței artificiale prin singura lege de acest gen din lume.
Miercuri, la Starsbourg, europarlamentarii au votat o serie de restricţii prin care să limiteze manipularea opiniei publice prin difuzarea de imagini false.
Informațile, textele sau imaginile generate de inteligența artificială trebuie etichetate. De asemenea, autoritățile vor putea folosi sisteme biometrice de recunoaștere facială doar pentru prevenirea terorismului sau căutarea unor persoane dispărute.
Imaginile false generate cu ajutorul inteligenţei artificiale, numite „deep fake”, pot manipula opinia publică şi au devenit arme în luptele politice.
Apariţia, în 2021, a unui asistent virtual, antrenat pe o cantitate uriaşă de date, care furnizează răspunsuri, poezii și sfaturi de viaţă, a evidenţiat atât potențialul, cât și riscurile acestei tehnologii.
De curând, la Hong Kong, angajatul unei companii a fost păcălit să transfere 25 de milioane de dolari în contul unor escroci, la cererea unor avataruri care semănau cu șefii lui, într-o ședință prin videotelefon.
Victor Kapra, specialist tech: „Sistemele AI ne pot citi în intimitate ce boli avem, ce vârsta biologică avem și în funcţie de asta anumite instituții, cum ar fi companiile de asigurare, să ia nişte decizii pe baza unor aspecte foarte intime ale unor persoane”.
Pentru a opri abuzurile, Parlamentul European a adoptat prima lege din lume care reglementează folosirea inteligenţei artificiale.
Sistemele biometrice, cum sunt camerele cu recunoaştere facială din spaţiile publice, nu pot fi folosite de către autorităţi, decât în cazuri extreme, foarte clar reglementate, cum ar fi de pildă căutarea unei persoane dispărute sau prevenirea unui atac terorist.
Dacă forţele de ordine vor să folosească sistemele biometrice după săvârşirea unei infracţiuni, atunci au nevoie de o decizie a instanţei.
Este interzisă folosirea inteligenţei artificiale pentru recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în școli. Sunt interzise și produsele şi serviciile care manipulează comportamentul uman sau exploatează vulnerabilitățile oamenilor.
Nu sunt permise nici scorurile sociale, cum se întâmplă în China, adică note pentru comportamentul în societate. Sunt restricţionate inclusiv jucăriile care folosesc inteligenta artificială.
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet: „În cazul copiilor se presupune că ei au o capacitate de discernământ redusă în a face diferenţa între realitate şi ficţiune și atunci felul în care sunt prezentate aceste jucării inteligente, cei care le pun pe piaţa trebuie să fie atenţi şi să nu le facă.”
Imaginile şi conţinuturile audio şi video create cu ajutorul inteligenţei artificiale trebuie clar etichetate.
Noile norme vor intra în vigoare până la finalul anului.
Un birou pentru gestionarea inteligenţei artificiale va fi înfiinţat în cadrul Comisiei Europene.
Dragoş Tudorache, Europarlamentar: „Autoritățile au la dispoziție doi ani pentru a-și pregăti oamenii care să poată să aplice această legislație. Va fi foarte important să găsească resursa umană adecvată pentru rolul pe care autoritățile naționale îl vor avea. Nu va fi simplu pentru că este o piață foarte competitivă, va fi nevoie să tragă oameni despre zona privată, pe salarii de stat”.
Companiile care nu respectă regulile pot plăti amenzi de până la 7% din cifra de afaceri, cu un plafon de 35 de milioane de euro, pentru cele mai grave infracţiuni.