Uniunea Europeană vrea ca în viitor centralele pe gaz și cărbune să dispară. Este o nouă directivă adoptată de Parlamentul European, iar termenul limită este 2040.
Dacă o centrală se va strica, ea nu va mai putea fi înlocuită cu una nouă. Proprietarii vor fi nevoiți să găsească soluții alternative: fie se branșează la sistemul de încălzire centralizat dacă există, fie investesc în surse de energie regenerabilă.
În România, o locuinţă din trei este încălzită cu gaz natural, prin centrale de apartament. Uniunea Europeană vrea să le interzică, din 2040. Sunt țări, precum Germania, care interzic inclusiv reparaţiile.
Încă din 2022, Clujul a interzis centralele pe gaz, în construcţiile noi. E singurul judeţ din ţara care a luat această măsură, în timp ce ministerul mediului amâna luarea unei decizii la nivel naţional.
Sunt state ale Uniunii Europene care au interzis deja racordarea clădirilor noi la reţeaua de gaze: Danemarca încă din 2013, Olanda din 2018, Franţa şi Germania din 2022, Austria din 2024. De altfel, trebuie gândite planuri naţionale, cu măsuri clare care să elimine folosirea gazelor sau altor combustibili fosili, până în 2040. România nu are un astfel de plan.
În lipsa unei legislații, unii dezvoltatori au început să construiască și în funcție de consumul energetic. Și asta pentru că în ultimii ani a crescut tot mai mult interesul oamenilor pentru clădirile care folosesc sisteme fotovoltaice sau pompe de căldură.
Chiar dacă inițial apartamentul său casa va costa mai mult, în final, costurile cu întreţinerea sunt mult mai mici.
Andrei Ivan – Expert în Dezvoltarea Proiectelor Sustenabile: „A început această tranziție cu piața de birouri, unde avem clienți și investitori foarte educați și cu cerințe foarte ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea proiectelor. Apoi, celelalte industrii, rezidențial și retail au preluat în general cu instalarea unui sistem fotovoltaic se pot ajunge la reduceri de până la 70% cu consumul de energie. O măsură bună sunt pompele de căldură, care reduc consumul de energie din surse ce folosesc fosil, gaz”.
O altă soluție ar fi trecerea la un sistem centralizat. În România sunt 64 de localităţi conectate la sisteme de încălzire, dintre care 55 în mediul urban. Însă și acestea trebuie să fie modernizate.
Cristi Bușoi, Preşedintele Comisiei ITRE, Parlamentul European: „Sistemele centralizate fie că vorbim de București, Timișoara sau de alte zone, se încălzesc având ca sursă gazul în cea mai mare parte și aici încet încet trebuie găsite soluții surse alternative. de exemplu, în București sau Timișoara există un potențial foarte mare cu energia geotermală”.
Directiva mai prevede ca orice clădire nouă, începând cu 2030, trebuie să aibă emisii zero. Adică să-şi asigure consumul de energie din surse regenerabile.
Termenul scade până la 2028 pentru clădirile deţinute de autorităţile publice. În final, toate clădirile existente ar trebui să ajungă la acest nivel până în 2050, printr-un val de renovări. Clădirile publice ar trebui să-şi pună panouri solare, acolo unde se poate.