Suedia a devenit oficial al 32-lea membru al NATO. Aderarea a fost consfințită în cadrul unei ceremonii care a avut loc joi seară la Washington. Iar luni steagul suedez va fi arborat la sediul Alianței.
Suedezii au abandonat aproape două secole de neutralitate, după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina. Procesul de aderare a fost îngreunat de obiecțiile ridicate de Turcia și de Ungaria. Rusia a ameninţat că va lua „contra-măsuri politice şi tehnico-militare” nespecificate însă, ca reacţie la demersul Suediei.
Într-o atmosferă destinsă, premierul Suediei a înmânat secretarului de stat american documentaţia care desăvârșește procesul de aderare.
Antony Blinken, secretarul de stat american: „E un moment istoric pentru Suedia, pentru alianța noastră. Ce s-a întâmplat azi nu a fost pregătit din timp. Nici măcar nu a fost anticipat. Doar unul din trei suedezi era de acord să se alăture NATO (înainte de februarie 2022). Dar suedezii au făcut o constatare crucială. Dacă Putin era dispus să încerce să șteargă un vecin de pe hartă, ar putea să nu se oprească la asta.”
Ulf Kristersson, premierul Suediei: „Aderarea Suediei la NATO nu este un sfârșit, ci un nou început. Abia așteptăm să facem lumea mai sigură și liberă împreună cu Statele Unite și cu ceilalți aliați din NATO.”
În Suedia, armele au tăcut în 1814, când țara a intrat într-o lungă perioadă de neutralitate, păstrată pe parcursul celor două războaie mondiale și a Războiului Rece. Procesul de aderare, deschis după ce Rusia a atacat Ucraina, a fost tergiversat mai întâi de Turcia, apoi de Ungaria.
Deși nu era oficial stat membru al alianței, Suedia și-a trimis, la începutul săptămânii, trupe la exercițiul NATO botezat Nordic Response 2024. Manevrele au loc în nordul Norvegiei, mai sus de cercul polar, și sunt menite să pregătească apărarea colectivă în condiții extreme. La exerciții participă peste 20 de mii de militari din 13 țări, dar și numeroase fregate, corvete, portavioane, și submarine. Se vor coordona cu 100 de avioane de luptă, de transport și elicoptere.
Căpitanul Thomas Vuong, ofițer comandant, Normandia: „La exercițiu participă în jur de 50 de nave. E nevoie de o coordonare atentă, ca să putem colabora cât mai bine, și să putem acționa în aceste mediu înconjurător complex din Norvegia.”
Forțele Alianței au simulat răspunsul la un atac ipotetic asupra teritoriului NATO, în sudul Norvegiei, cu operațiuni lansate din orașul Alta. Acolo a ajuns într-o vizită ministrul german al apărării. Cu această ocazie, Boris Pistorius a vorbit de nevoia de a crește cheltuielile militare peste pragul de 2% din PIB, stabilit în 2014.
Boris Pistorius, ministrul german al Apărării: „Nu, 2% din PIB nu e suficient. Dar asta depinde mult și de valoare PIB-ului. Toată lumea e de acord că 2% e punctul de plecare. Alte țări nu au ajuns nici măcar la acest nivel, din diverse motive.”
Manevrele nordice au început luni și vor dura două săptămâni, timp în care vasele NATO vor patrula în ape unde operează, de asemenea, ambarcațiuni și aeronave ale Moscovei. Sunt parte a celor mai mari exerciții militare ale Alianței din ultimele decenii. Vor dura câteva luni și vor implica în total aproape 90 de mii de soldați.