Familiile bogate din SUA solicită din ce în ce mai mult a doua cetăţenie şi drept de rezidenţă, ca o modalitate de a-şi acoperi riscul financiar, potrivit unei firme de avocatură de top, Henley & Partners, transmite CNBC.
Cei bogaţi construiesc aceste „portofolii de paşapoarte” – colecţii de a doua, şi chiar a treia sau a patra, cetăţenie – în cazul în care trebuie să-şi părăsească ţara de origine.
Henley & Partners, o firmă de avocatură specializată în cetăţenie cu valoare netă ridicată, a spus că americanii depăşesc acum orice altă naţionalitate atunci când vine vorba de a-şi asigura reşedinţe alternative sau cetăţenie adăugată.
„SUA este încă o ţară grozavă, este încă un paşaport uimitor. Dar, dacă sunt bogat, aş dori să mă protejez împotriva nivelurilor de volatilitate şi incertitudine. Ideea de diversificare este bine înţeleasă de oamenii bogaţi în jurul a ceea ce investesc. Nu are sens să am o singură ţară de cetăţenie şi reşedinţă atunci când am capacitatea de a diversifica şi acel aspect al vieţii mele”, a spus Dominic Volek, şeful grupului pentru clienţi privaţi la Henley & Partners.
Exemple recente recente de persoane bogate cu a doua cetăţenie includ investitorul miliardar în tehnologie Peter Thiel, care a obţinut cetăţenie în Noua Zeelandă, şi fostul CEO al Google Eric Schmidt, care a solicitat cetăţenia în Cipru.
Desigur, cei bogaţi nu împachetează în masă şi renunţă la cetăţenia americană. În timp ce un număr relativ mic de americani renunţă la cetăţenie în fiecare an pentru a declara o nouă ţară de origine, în principal din cauza cerinţelor de depunere a declaraţiilor de impozite, aşa-numita „taxă de ieşire” necesară pentru a renunţa la cetăţenie o face prohibitivă din punct de vedere financiar pentru majoritatea, cu excepţia celor ultra-bogaţi, să renunţe pur şi simplu şi să declare o nouă cetăţenie.
În schimb, mulţi americani bogaţi obţin vize sau un program de cetăţenie suplimentar pentru a-şi completa paşaportul american.
Potrivit lui Henley, principalele destinaţii pentru paşapoarte suplimentare în rândul americanilor sunt Portugalia, Malta, Grecia şi Italia.
Programul „Golden Visa” al Portugaliei este deosebit de popular, deoarece oferă o cale de rezidenţă şi cetăţenie – cu călătorii fără viză în Europa – în schimbul unei investiţii de 500.000 de euro (aproximativ 541.000 USD) într-un fond sau capital privat.
Malta oferă o viză de aur pentru 300.000 de euro investiţi în imobiliare, despre care Volek a spus că a devenit „deosebit de populară printre americani”.
„Cu Malta devii un cetăţean european, cu drepturi complete de stabilire în toată Europa”, a spus el. „Deci poţi trăi în Germania, copiii tăi pot merge să studieze în Franţa şi ai dreptul să trăieşti, să lucrezi şi să studiezi în toată Europa”.
Există trei motive principale pentru creşterea portofoliilor de paşapoarte americane sau „diversificarea domiciliului”.
Un paşaport alternativ facilitează călătoriile americanilor care se aventurează în părţi ale lumii care sunt mai puţin prietenoase cu SUA.
„Pentru cetăţenii americani, britanici şi israelieni nesiguri de primirea lor în străinătate, paşapoartele suplimentare oferă o flexibilitate vitală. Odată cu creşterea instabilităţii globale, deţinerea cetăţeniei într-o altă ţară, în special una care este considerată mai neutră sau mai favorabilă din punct de vedere politic, oferă acum o opţiune de rezervă sau alternativă valoroasă”, potrivit unui raport al Henley.
Un alt motiv este călătoria de afaceri, care poate fi mai sigură şi mai puţin vizibilă cu un paşaport non-SUA în multe ţări.
Liderii de afaceri din SUA ar putea fi ţinte pentru „resentimente, luare de ostatici sau terorism aleatoriu, în haosul statelor prăbuşite sau al ţărilor cu risc ridicat în care trebuie să călătorească în scopuri de afaceri”, potrivit raportului, care spune că părţile interesate variază de la administratorii de fonduri care se întâlnesc cu clienţi globali până la directori de companii miniere care vizitează centre de operaţiuni.
Utilizarea unui paşaport secundar poate ajuta, de asemenea, la transferurlei financiare sau tranzacţiile transfrontaliere în noua ţară.
În cele din urmă, unii americani bogaţi îşi doresc pur şi simplu o rezidenţă de rezervă pentru o posibilă pensionare, pentru a fi mai aproape de familiile lor care locuiesc în străinătate sau din motive de stil de viaţă în noua era a muncii la distanţă.
Pentru alţii, politica americană este motorul.
„Toţi trăim în vremuri incerte, nu doar în SUA, ci şi în toate naţiunile din lume. Cine ştie ce se va întâmpla în continuare. Este vorba într-adevăr de a avea nu numai un Plan B, ci şi un Plan C şi D”, a spus Volek.
La nivel global, este de aşteptat ca migraţia milionarilor să atingă un nou maxim în 2024, deoarece războaiele, represiunile guvernamentale asupra bogăţiei şi incertitudinea politică conduc mai mulţi rezidenţi bogaţi în alte ţări.
Se estimează că 128.000 de milionari se vor muta într-o nouă ţară în acest an, în creştere de la 120.000 în 2023 şi de la 51.000 în 2013, potrivit Henley.
SUA rămân o destinaţie de top pentru milionarii globali care părăsesc alte ţări, cu un flux net de 2.200 de milionari în 2023 şi un flux estimat de 3.500 în 2024, potrivit Henley.
China rămâne cea mai mare sursă de emigrare a milionarilor, pierzând anul trecut 13.500 de milionari.
„Oportunităţile de creare a bogăţiei în SUA sunt inegalate la nivel global”, a spus Volek.