Moscova folosește actori pro-ruși din Moldova, precum bașcana Găgăuziei, pentru a justifica o viitoare agresiune rusă împotriva Chișinăului, consideră Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Kremlinul încearcă probabil să folosească actorii pro-ruşi din Moldova pentru a destabiliza democraţia şi societatea moldovenească, pentru a împiedica aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (UE) sau chiar pentru a justifica viitoare operaţiuni hibride sau convenţionale împotriva Moldovei, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa evaluare a conflictului din Ucraina, în care porneşte de la interviul pe care guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guţul, l-a acordat televiziunii ruse de stat Pervîi Kanal.
Guvernatoarea regiunii autonome moldoveneşti pro-ruse Găgăuzia, Evghenia Guţul, afiliată Kremlinului, a insinuat că oficialii români controlează guvernul moldovean, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de eforturi ale Kremlinului de a pune la îndoială suveranitatea guvernelor europene pro-occidentale, arată ISW.
Guţul a afirmat la 8 aprilie, în timpul unui interviu acordat televiziunii de stat Pervîi Kanal, că, dacă Găgăuzia ar începe un proces de separare de Republica Moldova, va exista o reacţie nu numai din partea guvernului moldovean de la Chişinău, ci şi din partea Bucureştiului, despre care Guţul a afirmat că este cel care „controlează” autorităţile moldoveneşti, insinuând că Moldova nu este suverană.
Guţul a susţinut că autorităţile moldoveneşti ar putea răspunde la secesiunea găgăuză cu „declaraţii zgomotoase şi ameninţătoare” sau ar putea desfăşura forţe în Găgăuzia şi a afirmat că unirea dintre Moldova şi România ar însemna „moartea” Moldovei, a limbii şi culturii moldoveneşti, rezumă ISW, care aminteşte, de asemenea că, la 5 aprilie, Guţul afirmase că Găgăuzia va începe „imediat” procesul de secesiune de Republica Moldova, în cazul în care Moldova se va uni cu România.
Interviul acordat de Guţul la 8 aprilie televiziunii de stat ruse are probabil ca scop stabilirea condiţiilor pentru a justifica o potenţială viitoare agresiune rusă împotriva Moldovei în faţa vorbitorilor de limbă rusă şi a publicului pro-rus din Găgăuzia, din republica separatistă pro-rusă moldovenească Transnistria şi din alte zone pro-ruse din Europa şi Asia Centrală, precum şi din Rusia însăşi, comentează ISW.
Kremlinul consideră probabil că eforturile sale în Moldova fac parte dintr-un conflict geopolitic existenţial mai larg al Rusiei cu Occidentul, adaugă Institutul, care menţionează că Ministerul rus al Afacerilor Externe şi oficiali ai săi au insinuat recent că ţările occidentale ghidează cumva politica de securitate naţională şi în cazul guvernului armean şi au afirmat că Finlanda „şi-a pierdut independenţa în luarea deciziilor de politică externă” de la aderarea sa la NATO.
Anterior, arată ISW, Kremlinul a făcut afirmaţii false similare, potrivit cărora NATO controlează Ucraina şi se foloseşte de Ucraina pentru a ameninţa Rusia, pentru a submina suveranitatea ucraineană şi a justifica invazia rusă în Ucraina.
Kremlinul va continua probabil să afirme că diferitele sale state-ţintă nu sunt pe deplin suverane pentru a stabili condiţiile informaţionale pentru operaţiuni hibride sau convenţionale ruseşti împotriva lor.
„ISW continuă să evalueze că Kremlinul încearcă probabil să folosească actorii pro-ruşi din Moldova pentru a destabiliza democraţia şi societatea moldovenească, pentru a împiedica aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (UE) sau chiar pentru a justifica viitoarele operaţiuni hibride sau convenţionale împotriva Moldovei”, conchide analiza ISW.